POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: Salata de boeuf
Toate mâncărurile și prăjiturile pe care le cunoaștem au câte o poveste. Unele din ele sunt cu adevărat frumoase și merită să fie cunoscute. Prin această rubrică, POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate, vă povestim cele mai interesante istorii din gastronomia popoarelor lumii. Astăzi vorbim despre Salata de boeuf, un aperitiv inventat în semn de frondă față de mitocănia unor nobili ruși. POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: Salata de boeuf.
Una din cele mai apreciate gustări reci, nelipsită de la nicio masă festivă tradițională din România, rămâne Salata de boeuf. Un fel tradițional românesc, spun românii. Inspirat, de fapt, din bucătăria altei țări, arată gastrnomii.
În ciuda numelui său cu rezonanţe francofone, salata de boeuf (vită, în franceză) nu este o reţetă franţuzească, ci rusească. Italienii o numesc Insalata russa. În Rusia i se spune Salată Olivier sau, mai simplu, salată de iarnă. În timpul sovieticilor, se numea Salat Stolichny, adică salată Capitoliu.
Povestea cu orgolii a Salatei de boeuf
Prin 1860, chef-ul francez Lucien Olivier, a deschis în centrul Moscovei restaurantul Hermitage. Invitat deseori în casele bogaţilor, pentru a le găti la banchete şi recepţii, a inventat pentru aceștia salata care îi poartă numele. Specialitatea lui, Salata Olivier, era un adevărat spectacol vizual și culinar. I se mai spune ”Vânat în maioneză”.
Salata era realizată din piept de potârnichi, cubuleţe de gelatină (din supa cu mirodenii în care fusese fiert vânatul), cozi de creveţi, roșii, gătiţi sub aburi, maioneză cu ulei din Provence, totul decorat cu trufe negre. Imaginați-vă că toate acestea nu se puneau amestecat pe masă. Ci se construiau, frumos aranjate, în jurul unei piramide din cartofi fierţi, felii de ou şi castraveţi în oţet. Cartofii aveau doar valențe estetice. Piramida aceasta cu bunătăți era deseori de dimensiuni impresionante, foarte mari.
Un bogat al vremii, la care cunoscutul bucătar și-a prezentat meniul, s-a pus să amestece, la un bal ,ingredientele, iar din ziua următoare, ofensat, chef Olivier, scandalizat de ”maltratarea” rețetei sale, a decis să se răzbune pe mitocanii nobili ruși. I-a considerat așa de necivilizați încât a început să servească gustarea cu toate ingredientele amestecate în maioneză. Neașteptat, melanjul a câștigat popularitate. Nobilii chiar s-au bucurat că erau toate amestecate în maioneză, nu mai trebuiau să își bată capul să se servească cu bucățica.
Variațiuni pe aceeași temă
În perioada interbelică, un bucătar moscovit despre care se spune că ar fi fost ucenicul lui Olivier a inventat salata Stolichny, inspirată din faimoasă rețetă a maestrului său. El a înlocuit potârnichile cu carne de pui, și creveții cu felii de motcov fiert. Rațiunea lui?
La beție, niciun mesean nu mai putea face diferența. Se mai puneau crenvurști în loc de carne de pui, sau vită, și mulți cartofi. A mai adăugat mazărea conservată.
Cum au ajuns românii cei mai mari fani ai salatei de boeuf
Salata de boeuf a apărut în bucătăria românească la sfârşitul secolului al XIX-lea. Gustarea, era o adaptare la apetitul românilor a celebrei salate inventate ucenicul lui Lucien Olivier de care v-am povestit anterior.
Dacă rușii realizau gustarea amestecând legume (cartofi, mazăre, morcovi, etc.) cu o maioneză fină și carne fină, Salata de boeuf românească are în compoziție, după cum îi spune și numele, carne de vită. După care, în perioada comunistă, în anii de raționalizare, carnea de vită (care ajunsese de negăsit în magazine) a fost înlocuită cu carne de pui şi chiar parizer. Până și azi, multe bunici nu concep să prepare Salată de boeuf altfel decât cu carnea de găină din care au făcut supa cu tăieței.
Salată de boeuf – rețeta
Ingrediente: 800 g rasol de vită opțional carnea poate fi înlocuită cu pui sau curcan), 1 ceapă, 2 cartofi, 3 morcovi, 2 rădăcini de pătrunjel, 1 ţelină mică, 800 g mazăre (la conservă), 5 castraveţi muraţi şi / sau gogoşari în oţet, 400 ml maioneză, 1lg muștar, 1 lg frunze de mărar tocat (opţional), sare, piper.
Preparare: Vita se pune la fiert împreună cu ceapa întreagă, la foc mic. Când carnea este aproape fiartă, se adaugă legumele întregi (curăţate și spălate). După ce s-au fiert toate (mai puțin ceapa, care nu se folosește), se scot din apă și se lasă la răcit, apoi de taie cubulețe mici (aproximativ de dimensiunea unui bob de mazăre). La fel se taie murăturile. Toate se amestecă cu mazărea. Se sărează și piperează după gust și se încorporează ¾ din maioneză și muștarul (opțional și mărarul).
Salata de boeuf se aranjează pe un platou, se ornează cu restul de maioneză şi se decorează cu fâşii de morcov și felii de murături, frunze de pătrunjel. Se păstrează la frigider și se servește rece.
Dicționar:
moscovit – care trăiește la Moscova
mitocan – prost crescut, necivilizat
POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: Sarmalele