POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: plăcinta dobrogeană
A durat aproape 5 ani de la depunerea documentelor, iar anul acesta, 2023, România a obținut recunoașterea europeană cu Indicație Geografică Protejată, pentru Plăcinta dobrogeană.
Astfel, plăcinta dobrogeană se alătură altor 10 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european, 4 dintre ele fiind din județul Tulcea. Pe de altă parte asta înseamnă că bulgarii, de exemplu, care prepară și ei o plăcintă asemănătoare, nu au voie să îi spună plăcintei lor „dobrogeană”. Pentru plăcinta dobrogeană a fost obținută protecția Indicației Geografice Protejate de către Asociația Tradițional Moesis cu sediul în localitatea Greci, Județul Tulcea.
Din spusele dobrogenilor reiese că plăcinta are o vechime de peste un secol și jumătate „…știu rețeta de la bunica. Dacă trăia, avea acum peste 120 de ani…”, citează Descoperădobrogea.ro. Rețeta de plăcintă dobrogeană s-a transmis din generație în generație. Tradiția preparării ei mai ales la momente importante, precum Lăsata secului, botezuri, nunți, de Anul Nou, se menține și azi în Dobrogea.
Ce conține plăcinta dobrogeană
Plăcintă dobrogeană este obținută din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu ouă și caș. Foile se obțin prin întinderea și tragerea aluatului, nedospit apoi sunt umplute, rulate, încrețite și așezate în formă de spirală în tăvi rotunde. Gustul este sărat, iar plăcinta are o consistență moale, fragedă, datorită amestecului de iaurt și ou turnate deasupra. Aceasta este și marea deosebire față de alte produse. Altele sunt crocante, pentru că le lipsește din rețetă această fază aducătoare de noi arome și texturi.
Plăcinta dobrogeană se numește astfel, deoarece a preluat numele zonei geografice Dobrogea, pentru a putea fi diferențiată față de alte produse similare, precum și pentru a o identifica atunci când este comercializată în restul țării sau în străinătate.
Rețetă de plăcintă dobrogeană
Ingrediente
o cană cu apă, două sau trei linguri de ulei, un praf de sare, o lingură de oțet 450 / 500 de grame de făină (pentru aluat); 1 kg de brânză ușor sărată (de preferat de oaie sau capră), 400 grame de iaurt gras sau smântână, 6 – 8 ouă, un praf de sare.
Mod de preparare
Din făină, apă, ulei, sare și oțet veți obține o cocă nici moale, dar nici tare, din care faceți 6 – 7 mici bucăți de cocă. Întindeți apoi separat fiecare mic aluat cu făcălețul de întins cocă, presărând puțină făină pentru ca acesta să nu se lipească ori de masa de lucru, ori de făcăleț. Brânza se dă prin răzătoare într-un castron și se amestecă cu 250 de iaurt sau smântână și cu 6 ouă bătute ca pentru omletă, peste care adăugați un praf de sare. Se unge tava cu puțin ulei, după care luați câte un pumn de amestec de brânza cu ouă și puneți-l în mijlocul unei foi de aluat întins.
Împăturiți apoi aluatul în patru, ca și cum ați face un plic de hârtie dintr-o coală. Apoi, strângeți cu mâinile pe lung acest aluat, încrețiți-l, mai exact. Se ia acest pachet care acum are formă lunguiață și se pune în tavă. După ce ați procedat așa cu toate bucățile de cocă și ați terminat de așezat în tavă, mai stropiți totul cu câteva picături de ulei. Băgați apoi tava 30 de minute în cuptor, la foc mediu.
Secretul unei plăcinte dobrogene constă în ultima parte. După cele 30 de minute în care a stat în cuptor, bateți restul de ouă, cele 2 rămase, cu 150 de iaurt sau de smântână și puțină sare. Puneți tot acest amestec peste aluatul scos din cuptor și mai introduceți tava încă 10 minute la cuptor, la același foc mediu.
Sutrsa foto: Moesis by Angelo