Nimeni nu ar fi crezut, dar este adevărat – produsele de patiserie și sportul pot merge excelent împreună! Și ce mod mai bun de a celebra o cursă de ciclism decât să creezi o prăjitură? Probabil că la asta s-a gândit celebrul patiser Louis Durand când a creat Paris-Brest.
Într-adevăr, această dulceață a luat naștere în 1910 la Pâtisserie Durand, în Maisons-Laffitte, la vest de Paris, nu departe de faimosul său castel și de celebrul trase al cursei de ciclism care i-a inspirat numele. Acest desert delicios este realizat din patiserie choux, luând forma unei roți presărate cu felii savuroase de migdale și umplută cu o cremă de praline.
Se spune că familia Durand prepară, de atunci, cel mai bun Paris-Brest din regiunea pariziană, nimeni nu îi poate egala. Și pe bună dreptate: rețeta secretă e păstrată îndeaproape de membrii familiei încă de atunci.
Povestea spune că prăjitura în formă de roată de bicicletă Paris-Brest a fost inventată ca un tribut adus faimoasei curse de biciclete care se afla la început de drum. Pierre Giffard, fondatorul cursei Paris – Brest, a fost cel care i-a cerut lui Louis Durand, bucătarul-patiser, să inventeze un tort pentru a sărbători cursa și cicliștii înscriși.
Pierre Giffard (1 mai 1853 – 21 ianuarie 1922) a fost un jurnalist francez, pionier al reportajului politic modern, editor de ziare și un prolific organizator sportiv. Pentru că ziarele pariziene s-au folosit de evenimentele sportive ca mijloc de difuzare a tirajelor, Giffard a creat cursa de ciclism Paris-Brest-Paris în 1891. Despre el trebuie să știți că a inițiat cursa de alergare Paris-Belfort de 380 de kilometri în 1892, prima cursă de automobilism din lume (Paris – Rouen în 1894). De asemenea, e fondatorul maratonul de la Paris, în 1896.
Că francezii sunt mari amatori de pedalat știe toată lumea, dovadă e competiția de notorietate internațională Turul Franței, urmărită, la fiecare ediție, de lumea întreagă. Turul Paris – Brest – Paris sau PBP are o vechime de peste 130 de ani și se organizează din 4 în 4 ani. Prima editie a avut loc în anul 1891, aproximativ pe același traseu pe care, tot din 4 în 4 ani se desfășoară și în prezent: 1.260 de km – de la Paris la Brest și retur. Nu este un concurs pe clasament, cicliștii trebuie să se încadreze în terminarea cursei în maxim 90 de ore.
Fiind un traseul greu, cu diferenţe de nivel, turul PBP este supranumit și „Olimpiada ciclismului de anduranță”. De fapt, acest circuit este cea mai cunoscută competiție din ciclismul de anduranță la nivel mondial.
Prin urmare, prăjiturile Paris-Brest autentice amintesc de o roată de bicicletă. De aceea, adevăratul Paris-Brest ar trebui să fie în mod normal rotund, în formă de roată. Cum poți recunoaște un Paris-Brest adevărat? Aceasta, pe lângă forma sa rotundă, este făcut dintr-o patiserie choux umplută cu cremă mousseline (cremă foarte fină) de praline și acoperită cu fulgi de migdale.
Ingrediente aluat: 4 ouă mari (cam 200-250 g), 150 g făină, 125 g unt, 125 ml apă, 125 ml lapte, 5 g sare, 10 g zahăr
Ingrediente crema de praline: cremă de vanilie, 150 g unt, 4-5 linguri de praline (90 g alune de pădure crude, 120 g migdale crude, 200 g zahăr pudră, 50 ml apă)
Cremă de vanilie: 4 gălbenușuri, 120g zahăr, 500ml lapte, 20g făină, 20g amidon, o lingură de extract de vanilie sau un plic de zahar Bourbon ori o păstaie de vanilie.
Pentru decor: un ou, zahăr pudră, o mâna de fulgi de migdale
Pune într-o cratiță lapte, apă, zahăr, sare și unt și dă focul la mediu. Când începe să fiarbă, adaugă toată făina și amestecă bine. Mai ține pe foc preț de încă 5 minute, timp în care amesteci continuu. Se ia de pe foc și se adaugă ouăle unul câte unul amestecând bine după fiecare.
Aluatul obținut (care trebuie sa aibă o consistență cremoasă) se pune într-un poș la care se atașează un dui cu deschidere largă.
Într-o tava acoperita de hârtie de copt, se fac cercuri de aluat de dimensiunea unei gogoși. Adăugați, păstrând forma și dimensiunea, încă două straturi, pentru mai mult volum. Se bate un ou cu furculița și se unge fiecare gogoașă, se pudrează cu zahăr și se presară cu fulgi de migdale.
Între timp se preîncălzește cuptorul la 180 de grade C și se baga tava la cuptor preț de 20 de minute. Apoi se stinge focul și se mai lasă tava în cuptor cam 5-10 minute. Se scoate tava din cuptor și se mai presară cu puțin zahar pudră peste „roți”.
Crema de vanilie se prepară astfel: Se pune laptele la foc împreună cu vanilia: dacă aveți păstaie, aceasta se taie pe din doua, se răzuie semințele și împreună cu batonul se adaugă în lapte la fiert. Separat se amesteca gălbenușurile și zahărul până se obține o cremă albicioasă, apoi se adaugă faina și amidonul, după care se mai amesteca puțin până la omogenizare.
După ce laptele a dat în foc, se pune peste crema obținută și se amestecă bine după care se transfera totul iarăși în cratiță și se fierbe la foc mediu amestecând continuu până când crema se îngroașă. Crema obținută se transferă într-un vas care se acoperă cu folie transparentă și se păstrează la rece. Pentru a obține crema de praline, untul la temperatura camerei se mixează bine câteva minute până când începe sa își dubleze volumul. Apoi se adaugă crema de vanilie și pralinele.
Asamblarea: Fiecare gogoașă rumenă se taie pe orizontala cu mare grijă să nu cadă prea multi fulgi de migdale. Crema se pune într-un poș de unica folosință la care se atașează un dui în forma de stea. Se distribuie crema din abundență pe secțiunea tăiată de gogoașă după care se pune la loc “capacul”.
Dui: Formă conică ce se montează în vârful unui poș alimentar pentru a orna frumos crema
Sursa foto: Pinterest, Wikipedia, Seriouseat
POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: Chou à la crème sau Profiterol