POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: Fasolea cu ciolan
Astăzi vorbim despre o tradiție alimentară a românilor. De o vreme, de Ziua Națională, se mănâncă fasole cu ciolan. Așa cum micii au ajuns tradiție de 1 Mai, la fel, fasolea cu ciolan a devenit nelipsită din meniul de sărbătoare națională.
Un doctor în sociologia practicilor alimentare și un jurnalist specializat în gastronomie au explicat pentru HotNews.ro de când și mai ales de ce a devenit fasolea cu ciolan un mod tradițional de sărbătorire a Zilei Naționale a României. Așa cum știți, pe 1 Decembrie, de Ziua Națională se sărbătorește Marea Adunare de la Alba-Iulia, unde, în 1918, s-a votat unirea Transilvaniei cu România. E un eveniment care an de an e marcat prin parade militare și porții „fără număr” de fasole cu ciolan.
Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, istoric și antropolog amator și, printre altele, fondator gastroart.ro – prima revistă dedicată cercetării istoriei gastronomiei românești, spune că fasolea este unul dintre ingredientele de bază ale bucătăriei rurale de iarnă de la noi.
Un fel de mâncare accesibil
Fasolea e o mâncare accesibilă oricui. Nu trebuie să fii bogat ca să ți-o permiți. A fost, secole, mâncarea consistentă la care aveau acces săracii. E și foarte gustoasă. Românii o gătesc, simplă, când e post. Și cu carne de porc, în celelalte zile.
Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, fondator al site-ului de cultură gastronomică Biscuit.ro și lector la TASTE Culinary Business Academy, susține că „meniurile tradiționale de sărbători, incluzând aici mai ales cel pentru Ziua Națională a României, sunt răspunsuri la situații noi prin asumarea unei referințe la situații vechi”.
Poate părea o tradiție veche celor mai tineri. Ceilalți își pot aminti însă că a apărut destul de recent, prin 2000. Ceaunul de fasole cu ciolan gătit public de 1 Decembrie a devenit un simbol al acesteia. Și, deci, o tradiție reinventată prin preluarea și repetarea sa cvasiobligatorie la festivitățile oficiale, instituind, cum scrie antropologul Florin Dumitrescu, un mit culinar național ce își creează astfel propriul trecut. Practic, tradiția a început după Revoluție. Imediat după apariția postului PRO TV, care, la un prim 1 Decembrie de după Revoluție a inițiat o distracție populară la care s-a servit, din belșug, acest fel de mâncare.
Rețetă: fasole cu ciolan
Ingrediente: 400 grame fasole uscată, două cepe, doi morcovi, o jumătate de căpăţână de ţelină, o rădăcină de pătrunjel, un ardei gras, două linguriţe de boia de ardei dulce, o linguriţă de cimbru pisat, un ciolan afumat şi cinci litri apă.
Mod de preparare: Fasolea uscată se pune în apă rece cu o seară înainte de a fi preparată. Apoi, se opăreşte de trei ori, o dată și în apă cu bicarbonat. Apoi, se pune la fiert cu ciolanul afumat, în apă rece.
În momentul în care fasolea se cojeşte, înseamnă că este fiartă. Următorul pas e să se adauge zarzavaturile întregi. Totul este lăsat să fiarbă până când se decojeşte carnea de pe ciolan, iar boabele de fasole se sfărâmă. Osul de la ciolanul afumat este scos din preparat, precum şi zarzavaturile fierte, care vin pisate şi apoi adăugate în mâncare. Nu înainte de a pune boiaua de ardei dulce, cimbrul, sare şi piper.
Fasolea cu ciolan se serveşte cu castraveţi muraţi sau cu salată de ceapă roşie.