Rădăcinile supei ramen pot fi urmărite până în China, a cărei cultură alimentară a fost introdusă în Japonia în anii 1860, când Japonia, care avusese granițele închise, și-a redeschis porturile către lumea exterioară. Metoda chinezească de preparare și gătire a tăițeilor a evoluat în cele din urmă într-un stil japonez unic, care a devenit cunoscut sub numele de „ramen”, arată Ramen-culture.com.

Istoria supei are rădăcini chineze

La sfârșitul secolului al XIX-lea, mulți chinezi s-au stabilit în portul japonez Yokohama – unii ca negustori, alții ca muncitori și alții ca menajere și bucătari pentru comercianții occidentali care erau activi în oraș. În cele din urmă, acei imigranți chinezi și-au întemeiat propriul cartier – Nankin-machi, iar aici au apărut aproximativ 20 de restaurante și tarabe de mâncare pentru a satisface nevoile muncitorilor și ale comercianților, care serveau invariabil mâncăruri cu tăiței, inclusiv tăițeii pentru supă cu carne de porc tăiată în felii. Nu doar chinezii, ci și localnicii japonezi patronau aceste magazine.

În 1910, un funcționar vamal japonez pensionat, care lucrase în Yokohama, și-a deschis propriul restaurant chinezesc în zona Asakusa din Tokyo. El a angajat bucătari chinezi din Nankin-machi. A adăugat garnituri, de exemplu, un tip de carne de porc gătită și menma, fâșii de muguri de bambus dulci fierte la foc mic. Câțiva ani mai târziu, când orașul Tokyo a fost redus la ruine în Marele Cutremur din Kanto din 1923, tarabele portabile care serveau Shina soba au proliferat, iar popularitatea acestui fel de mâncare a fost asigurată, mai arată sursa citată.

Cum s-a născut „ramen”

În anul 1921, restaurantul chinezesc Takeya s-a deschis în orașul Sapporo vizavi de o universitate. Un bucătar chinez de la restaurant prepara o versiune delicioasă de supă cu tăiței și carne care era autentic chinezească și foarte căutată de studenții chinezi de schimb care studiau la universitate.

De fiecare dată când un fel de mâncare era gata, bucătarul anunța „Hao le”! („un fel de mâncare delicioasă este gata!”). Acel enunț le suna mai degrabă ca un „ra” pentru urechea japoneză, iar din această frază, „ra” a fost asociat cu cuvântul japonez „men”, care înseamnă tăiței. Tăiețeii „ra-men” ai lui Takeya au devenit extrem de populari, declanșând o modă care a cuprins întregul oraș Sapporo. Și, de la ei, a luat numele supa care îi conține: ramen.

O invenție care a cucerit lumea: tăiței instant

Inventarea de către Momofuku Ando (1910 – 2007), în 1958, a primilor tăiței instant din lume și a tăițeilor ramen uscați, vânduți la pachet, a fost cea care a dat naștere la ceea ce avea să devină în cele din urmă o industrie globală. Într-o perioadă în care televiziunea abia începea să prindă contur în Japonia, Ando a difuzat constant reclame la tăiței instant, familiarizându-i pe japonezii din întreaga țară cu acest produs. În 1966, Ando a călătorit în Statele Unite pentru a-și prezenta tăițeii instant în supermarketuri.

Personalul local al supermarketurilor a scos tăițeii ramen din ambalaj, i-a rupt în două și i-a pus într-un pahar de hârtie, a turnat apă fierbinte și i-a mâncat cu o furculiță. La acea vreme, foarte puțini americani dețineau boluri pentru tăiței sau foloseau bețișoare, iar acest episod l-a inspirat pe Ando să dezvolte noi tăiței instant de tip ceașcă. În prezent, aproximativ o sută de miliarde de porții de tăiței instant sunt consumate anual în întreaga lume.

Supa ramen se mănâncă peste tot în lume

Există trei varietăți principale de ramen, în funcție de baza de supă: miso ramen, supa pe bază de miso (n.r. – miso este un condiment tradițional japonez. Este produs prin fermentarea boabelor de soia cu sare și kōji și uneori orez, orz, alge marine sau alte ingrediente) din Hokkaido; shoyu ramen, stilul Kanto pe bază de sos de soia care se găsește mai ales în jurul zonei Tokyo; și tonkotsu ramen, supa bogată pe bază de sare din oase de porc, populară în Kyushu.

Întreaga Japonie, fiecare localitate oferă arome distincte de ramen: carnea de porc gătită este o garnitură obișnuită, dar versiunile regionale de ramen evidențiază adesea un produs local special, cum ar fi puiul, crabul sau crustaceele, ori, mai nou, legumele, pentru variantele vegetariene.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Sarah | Vegan Recipes (@sarahsveganrecipes)

Rețetă de supă ramen de ciuperci cu miso picant ( 2 porții)

Ingrediente: 300 g de ciuperci amestecate, 1 linguriță de ulei de susan, 1 linguriță de sos de soia, 2 căței de usturoi, rași sau tocați mărunt, 1 1/2 linguriță de miso, 1 lingură de pastă de ardei iute, 2 lingurițe de pastă de roșii, 600 ml de bulion vegetal, 200 ml lapte de soia, 2 porții de tăiței , 2 pak choi, 3 cepe de primăvară

Mod de preparare

Se taie ciupercile în felii. Adăugați uleiul de susan și sosul de soia în oala pe care o veți folosi pentru a face bulionul și puneți-o la foc mediu. Adăugați ciupercile, încercând să nu le mișcați prea mult. Când sunt aurii, scoateți-le din oală și puneți-le deoparte. Nu vă faceți griji dacă au rămas câteva bucățele în tigaie. 

Adăugați usturoiul în oală cu o lingură de apă. Înmuiați timp de un minut sau cam așa ceva și apoi adăugați miso, pasta de ardei iute și piureul de roșii. Amestecați bine pentru a forma o pastă groasă și apoi adăugați bulionul vegetal și laptele de soia.

Se lasă să fiarbă la foc mic timp de aproximativ 5 minute, până când scade ușor. 

Adăugați tăițeii în bulion și lăsați să se gătească conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Între timp, se taie mărunt ceapa de primăvară și pak choi. Puteți adăuga un strop de apă fierbinte la tăiței dacă este necesar (unii vor absorbi mai mult bulion decât alții). 

După ce au fiert, serviți tăițeii și bulionul, adăugați pak choi și ceapa de primăvară și completați cu ulei de ardei iute, fulgi de ardei iute și semințe de susan, dacă doriți.

Dicționar

a prolifera –  a se înmulți

Sursa foto: Pixabay

POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: ciorba de burtă

Articolul POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: supa ramen apare prima dată în Stiripentrucopii.