Povestea celui mai important exponat de la „Antipa”. E un fel de verișor al elefantului
Acum 189 de ani, în 10 februarie, s-a născut savantul Gregoriu Ștefănescu. Numele lui a rămas cunoscut, printre altele, datorită descoperirii unui exemplar de Deinotherium Gigantissimum, un fel de verișor al elefantului. Astăzi, scheletul, care este un exponat de excepție din patrimoniul cultural al României și o piesă de valoare științifică mondială, poate fi văzut la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.
Animalele din această specie erau foarte mari. Aveau peste 4 metri înălțime și aproape tot atât lungime. Reprezentanții muzeului îl compară, din punct de vedere al înălțimii, cu o casă cu un etaj. Cu toate acestea, acest animal uriaș, care părea teribil și înfiorător, era erbivor.
O poveste cu peripeții
Savantul Gregoriu Ștefănescu „a readus la viață” un exemplar de Deinotherium Gigantissimum care se afla în nisipuri de mai bine de două milioane de ani. „A fost nevoie de 15 ani de săpături pentru a fi dezgropate aproape toate oasele din scheletul fosilizat al exemplarului de Deinotherium gigantissimum. Iar pentru montarea lui pe suport metalic, în 1906, prof. Ștefănescu l-a adus în țară, pentru trei luni, pe renumitul restaurator belgian Louis de Pauw”, transmit reprezentanții Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
De când „locuiește” la muzeu, scheletul animalului a avut parte de mai multe evenimente nefericite, majoritatea cauzate de cutremure. În 4 martie 1977 a fost afectat teribil de cutremur. Apoi, a fost restaurat de Nicolae Pușcașu. Din 2019, exemplarul a fost protejat de o tehnologie inovatoare.
„Din 23 iulie 2019, vedeta noastră nu a mai fost înspăimântată atât de mult de un cutremur, fiind prima beneficiară a uneia dintre cele mai inovatoare tehnologii japoneze anticutremur. Tehnologia japoneză „μ-Solator” a fost instalată în premieră în România și în Europa la Muzeul Antipa, pentru unul dintre cele mai prețioase specimene din patrimoniul național, scheletul de Deinotherium gigantissimum”, mai transmit reprezentanții muzeului.