O meserie care reînsuflețește obiecte. Ce face un restaurator ne spune Floare Ghercia
Meseria este brățară de aur, așa spune un vechi proverb românesc. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au avut îndeletniciri care le-au permis să își câștige existența. Astăzi sunt atât de multe oferte pe piața muncii încât nu mai știm exact ce responsabilități are fiecare angajat. ŞTIRI PENTRU COPII relatează în fiecare săptămână despre o meserie, pentru a vă ajuta să vă orientați în viitoarea carieră. Astăzi vorbim despre o meserie care reînsuflețește obiecte. Aproape orice obiect istoric a trecut prin mâinile unui restaurator.
Meseria despre care vorbim astăzi este una foarte importantă. Fără ea, majoritatea obiectelor pe care noi le vedem în muzee nu ar fi expuse. Pentru a afla ce face mai exact un restaurator, am stat de vorbă cu Floare Ghercia, șef interimar al laboratorului de restaurare din cadrul Muzeului Național al Banatului și restaurator cu o experiență de peste 40 de ani.
Activitatea unui restaurator este complexă și lungă. Am putea să o comparăm cu cea a unui medic. Diferența este că restauratorul nu salvează oameni, ci obiecte istorice de mare importanță. Pe scurt, restauratorii sunt cei care se luptă cu efectele timpului asupra obiectelor, acestea fiind de natură fizică, chimică sau biologică.
Restauratorii ne permit să ne bucurăm de obiecte istorice în starea lor inițială
Rezultatele muncii de restaurator pot fi văzute în muzee. Majoritatea exponatelor au trecut printr-un laborator de restaurare. Astfel, noi avem șansa să ne bucurăm de ele. Procesul de restaurare este unul lung si complicat. Există diverse tratamente de curățare, neutralizare și reîntregire a exponatelor. Scopul final este de a le readuce, pe cât se poate, la starea lor inițială.
Pentru a deveni restaurator este nevoie de o pregătire destul de lungă. Pentru început, cei interesați pot urma cursurile unei facultăți de istorie sau de arte plastice, secția restaurare. Mai apoi, este nevoie de un alt curs de trei ani organizat de Ministerul Culturii. Acesta poate fi urmat doar în București. Cursul din urmă oferă o pregătire atât teoretică, cât și practică.
Restauratorul nu lucrează doar în laborator
Atunci când ne gândim la restaurare ne gândim, de obicei, la munca în laboratoare. Realitatea este însă alta. Restauratorii sunt prezenți adesea, la cererea arheologilor, pe situri. Rolul lor este de a participa la conservarea preventivă a obiectelor. Restauratorii specializați în metal și în lemn pot fi găsiți cel mai des pe teren.
Vorbind de specializări, fiecare restaurator este specializat pe un anumit tip de material. Floare Ghercia este specializată pe carte, hârtie și hărți. Pe lângă acest domeniu mai există specializările pe ceramică, metal, lemn, pictură, piatră, sticlă și textile. Fiecare domeniu are particularitățile sale. De exemplu, pentru restaurarea de picturi este nevoie de mult mai multe abilități artistice decât în alte domenii.
Unele lucrări pot dura ani
Unul dintre cele mai interesante și dificile de restaurat obiecte care au trecut prin laboratorul condus de Floare Ghercia a fost o biblie a lui Luther. Această carte a dat naștere protestantismului în Europa. Cartea avea 1000 de file cu o lungime de 40 de centimetri și o lățime de 20 de centimetri.
Vă puteți da seama cât mare a fost volumul de muncă. Cu ajutorul unui alt restaurator cu care a împărțit cartea în două, Floare Ghercia a avut nevoie de un an pentru a finaliza lucrarea. Asta înseamnă că răbdarea și atenția la detaliu sunt două calități absolut necesare unui restaurator.
Cu toate astea, și restauratorii sunt oameni ca noi toți. Asta înseamnă că și ei mai pot greși. Din fericire, majoritatea greșelilor pot fi remediate. Floare Ghercia ne-a spus că, până acum, în laboratorul Muzeului Național al Banatului nu a avut loc un astfel de incident. Totuși, acum câțiva ani, o restaurare eșuată a unei picturi ce îl portretiza pe Iisus Hristos din Spania a șocat întreaga lume.
Te simți împlinit atunci când finalizezi o lucrare
Cel mai frumos aspect al acestei meserii este că prelungești viața obiectelor prin însănătoșirea lor. Floare Ghica ne-a povestit că există un sentiment de împlinire atunci când finalizezi o lucrare, mai ales una care a necesitat mult timp. Pe de altă parte, această meserie vine și cu riscuri. Este vorba despre posibilitatea de a te îmbolnăvi din cauza mucegaiului și a altor depuneri de pe obiecte. Din această cauză, restauratorii dezinfectează obiectele și poartă măști și mănuși atunci când lucrează.
Sfatul pentru viitorii restauratori este să fie pasionați și să învețe mult. Această meserie este una vocațională, adică nu oricine poate să o facă. Fi-ți curioși și încercați mereu să învățați lucruri noi, atât despre istorie și artă, cât și despre științele exacte precum chimia și biologia. De asemenea, fi-ți pregătiți să învățați pe parcursul întregii cariere. Meseria de restaurator presupune o formare continuă.
Aceasta a fost meseria noastră pe astăzi. Sperăm că ați înțeles mai multe despre ce presupună să readuci obiecte vechi la starea lor inițială. Pentru mai multe detalii urmăriți interviul video de pe canalul de YouTube ȘTIRI PENTRU COPII. Noi vă reașteptăm săptămâna viitoare cu o nouă meserie.
Sursă foto: nypost.com