România dă un sfert din mamele minore din UE! Suntem pe primul loc la acest capitol
România dă un sfert din mamele minore din UE. Țara noastră ocupa primul loc la acest capitol, in rândul statelor membre.Datele Eurostat arată că, numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani). Dintre ele, 725 s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială.
Cum și cu cine trăiesc mamele minore
Analiza privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale. Analiza a fost realizată sub forma unei anchete sociologice. A fost lansată astăzi, 7 iulie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială.
- Sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială.
- 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.
- Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.
- Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.
- La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință. Procentul este semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.
- Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
Cercul vicios mama – copil
”Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor. Suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Aceste date vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate. Se are în vedere și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
Context
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.
Studiul integral poate fi consultat pe site-ul Salvați Copiii AICI.