Jobul de vară nu mai este ce a fost: ce fac adolescenții din SUA și Europa în vacanță
În Statele Unite, doar 35,5% dintre adolescenții de 16 – 19 ani au avut un job în vara lui 2026. În Europa, situația este diferită: munca în timpul studiilor este mult mai răspândită în unele țări, dar extrem de rară în altele. De ce?
Pentru generațiile de adolescenți americani de acum câteva decenii, vara și jobul mergeau aproape mână în mână. Astăzi, lucrurile s-au schimbat.
Potrivit unei analize publicate de Pew Research Center pe baza datelor Biroului de Statistică a Muncii din SUA, 35,5% dintre tinerii americani între 16 și 19 ani au lucrat în iunie și iulie 2026. Este o ușoară creștere față de 33,8% în 2025, dar mult sub nivelurile din trecut.
În 1978, anul cu cea mai mare rată din seria de date, 58% dintre adolescenți aveau un loc de muncă în timpul verii. Așadar, în mai puțin de 50 de ani, proporția s-a redus cu mai mult de 20 de puncte procentuale.
America: de la înghețată și restaurante la cursuri de vară
Jobul de vară american nu a dispărut. Aproximativ 6,2 milioane de adolescenți au lucrat în iunie și iulie 2026. Totuși, el nu mai reprezintă experiența obișnuită pentru majoritatea tinerilor. Cei care lucrează se angajează cel mai des în restaurante și servicii alimentare, urmate de vânzări și transport.
De ce sunt mai puțini?
Cercetătorii indică mai multe explicații. Piața muncii are mai puține slujbe de început, cu cerințe reduse de calificare, iar o parte dintre adolescenți își folosesc vacanța pentru cursuri și activități educaționale.
Declinul s-a accentuat după recesiunile de la începutul anilor 2000 și după Marea Recesiune din 2007-2009. Pandemia a produs o nouă scădere: în vara lui 2020, rata a ajuns la doar 30,8%.
Europa are o poveste diferită
Nu există însă o statistică europeană perfect comparabilă cu cea americană pentru „jobul de vară” al adolescenților. Eurostat urmărește în principal dacă tinerii lucrează în timp ce se află în educație, nu dacă au avut neapărat un loc de muncă în vacanța de vară. Iar datele arată o diferență uriașă între țările europene.
În 2024, 12,3% dintre tinerii de 15 – 19 ani din Uniunea Europeană erau simultan angajați și implicați în educație. Majoritatea celor de această vârstă erau concentrați pe școală și nu făceau parte din forța de muncă. La categoria mai largă, 15-29 de ani, 25,4% dintre tinerii europeni erau angajați în timp ce urmau o formă de educație în 2024.
Olanda și Danemarca sunt la polul opus față de România
Diferențele dintre țările europene sunt spectaculoase: în 2024, dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani aflați în educație formală, 74,3% erau și angajați în Olanda, 56,4% în Danemarca și 45,8% în Germania, în timp ce procentul era de doar 2,4% în România, 6% în Grecia și 6,4% în Croația.
Diferența este atât de mare încât două imagini despre adolescență pot exista simultan în Europa. În Olanda, este foarte obișnuit ca un tânăr să combine școala cu un loc de muncă part-time. În România, acest lucru este mult mai rar.
Asta nu înseamnă că adolescenții olandezi sunt mai harnici sau că cei români nu vor să muncească. Sistemele educaționale, regulile de muncă, cultura, nivelul salariilor și oportunitățile disponibile sunt foarte diferite.
Școala și munca se pot combina
Datele Eurostat arată că munca part-time este deosebit de importantă pentru tinerii aflați încă în educație.
În 2024, în UE, peste jumătate dintre tinerii aflați în educație care aveau un loc de muncă lucrau part-time. În rândul celor de 15-24 de ani aflați la studii, 61,2% dintre femeile angajate și 49,1% dintre bărbații angajați lucrau part-time. Asta creează o diferență interesantă față de imaginea tradițională a jobului de vară.
În loc să lucreze intens doar două-trei luni pe an, unii adolescenți europeni pot avea un program de câteva ore pe săptămână pe parcursul anului.
România este un caz aparte
România se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană în ceea ce privește tinerii care lucrează în timp ce sunt în educație. Doar 2,4% dintre tinerii români de 15 – 29 de ani aflați în educație formală erau și angajați în 2024, față de 74,3% în Olanda.
În același timp, trebuie făcută o distincție importantă: faptul că un adolescent nu are un job nu înseamnă că nu este activ sau că „nu face nimic”. Poate însemna pur și simplu că este concentrat pe școală.
În UE, 74,4% dintre fetele și 70,4% dintre băieții de 15-19 ani aflați în educație erau în afara forței de muncă în 2024. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea adolescenților europeni, școala rămâne principala activitate.
SUA vs. Europa: nu putem compara procentele direct
Aici este foarte important să nu comparăm mere cu pere. Cifra de 35,5% din SUA reprezintă adolescenții de 16 – 19 ani care au lucrat în iunie și iulie 2026. Cifra de 12,3% din UE se referă la tinerii de 15-19 ani care erau angajați și în educație în 2024, indiferent dacă lucrau vara sau în timpul anului.
Prin urmare, nu putem spune că „35,5% dintre adolescenții americani muncesc, față de 12,3% dintre cei europeni”. Sunt indicatori diferiți. Totuși, datele arată ceva foarte interesant: munca adolescenților are forme foarte diferite de la o societate la alta.
În SUA, tradiția jobului de vară a fost mult mai puternică. În anumite țări europene, munca part-time în timpul școlii este mult mai obișnuită.
Ce se întâmplă cu adolescenții care nu lucrează?
Un job nu este singura măsură a unei veri „productive”. Unii adolescenți învață o limbă străină, fac sport, participă la voluntariat, urmează cursuri sau pur și simplu se odihnesc după un an școlar dificil.
Totuși, experiența unui prim loc de muncă poate aduce lucruri pe care școala nu le oferă întotdeauna: responsabilitate, punctualitate, lucrul în echipă, comunicarea cu clienții și gestionarea propriilor bani. De aceea, dezbaterea nu este doar despre câți adolescenți lucrează. Este și despre ce fel de experiențe au tinerii înainte de a intra cu adevărat în lumea adulților.
Jobul de vară nu a dispărut. Doar s-a schimbat
În America, jobul de vară a devenit mult mai rar decât era în anii 1970, când aproape 6 din 10 adolescenți munceau în vacanță. În Europa, imaginea este mult mai diversă: în Olanda, Danemarca sau Germania, combinarea educației cu munca este mult mai frecventă decât în România.
Poate că diferența cea mai importantă nu este între „adolescenți harnici” și „adolescenți leneși”, ci între societăți care le oferă tinerilor moduri diferite de a intra pe piața muncii.
Iar pentru generația actuală, vara nu mai înseamnă neapărat uniformă, casă de marcat sau restaurant. Pentru unii înseamnă primul salariu. Pentru alții, un curs. Pentru alții, voluntariat, sport sau pur și simplu vacanță. Lumea muncii se schimbă, iar odată cu ea se schimbă și felul în care adolescenții își petrec vacanța.
Foto: Pixabay
Drona cu inteligență artificială care poate salva vieți, construită de elevi români