Narada și Academia Română lansează primul instrument care măsoară gândirea critică a elevilor
Un proiect în premieră pentru educația din România promite să schimbe modul în care este evaluat succesul elevilor. Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române au semnat un parteneriat pentru dezvoltarea primului instrument standardizat și validat științific care va măsura metacompetențele elevilor, precum gândirea critică, autoreglarea emoțională și autodisciplina.
Inițiativa vine într-un moment în care sistemul educațional este provocat de transformările aduse de inteligența artificială și de nevoia de a pregăti copiii pentru o piață a muncii aflată într-o continuă schimbare.
Ce sunt metacompetențele și de ce devin esențiale
Până acum, performanța școlară a fost evaluată în principal prin note, rezultate la examene și concursuri sau prin comportamentul elevilor la clasă. Specialiștii atrag însă atenția că viitorul va fi influențat tot mai mult de competențe care nu apar în catalog.
Capacitatea de a analiza informațiile, de a lua decizii responsabile, de a gestiona emoțiile și de a menține disciplina personală sunt considerate elemente-cheie pentru adaptarea într-o lume dominată de tehnologie și inteligență artificială.
În prezent, școlile din România nu dispun de un instrument standardizat care să măsoare aceste abilități. Noul Index al Metacompetențelor își propune să acopere această lipsă și să ofere profesorilor o imagine mai clară asupra nevoilor reale ale elevilor.
Cum va funcționa noul instrument
Proiectul va fi dezvoltat de cercetătorii ICCV împreună cu specialiștii Narada, pornind de la experiența acumulată în școlile din România.
Vor fi create chestionare distincte pentru elevi și profesori, adaptate realităților din mediul urban și rural. Instrumentul va trece prin mai multe etape de testare și validare științifică pentru a oferi rezultate relevante și comparabile.
Potrivit coordonatoarei proiectului, cercetătorul Simona Stănescu, perioada de validare se va desfășura între iunie 2026 și septembrie 2027. Instrumentul va măsura în special trei dimensiuni esențiale: autoreglarea emoțională, autodisciplina și gândirea critică.
Rezultatele obținute ar putea contribui nu doar la activitatea profesorilor, ci și la dezvoltarea unor politici publice mai eficiente în domeniul educației.
Ce vor putea afla profesorii despre elevi
Unul dintre avantajele proiectului este că poate fi aplicat rapid, chiar în timpul unei ore de dirigenție.
Profesorii vor putea obține atât o imagine de ansamblu asupra clasei, cât și profiluri individuale pentru fiecare elev. Astfel, vor putea identifica mai ușor dificultăți legate de gestionarea emoțiilor, impulsivitate, lipsa autodisciplinei sau probleme în procesul de analiză și luare a deciziilor.
Reprezentanții Narada susțin că mulți profesori observă că un elev se confruntă cu anumite probleme, însă nu au la dispoziție instrumente care să îi ajute să înțeleagă cauzele și să intervină eficient.
De ce nu mai sunt suficiente notele
Potrivit fondatorilor proiectului, România dispune deja de numeroase date privind performanțele elevilor la discipline precum matematica sau limba română. Ceea ce lipsește este capacitatea de a evalua dacă un copil poate face față stresului, dacă este perseverent sau dacă poate analiza critic informațiile într-un context în care răspunsurile nu sunt întotdeauna clare.
Această lipsă este considerată una dintre marile vulnerabilități ale sistemului educațional actual.
Prin parteneriatul cu ICCV, Narada își propune să creeze un standard național care să permită compararea datelor între generații, regiuni și tipuri de școli și să ofere informații concrete despre dezvoltarea competențelor necesare în viitor.
Cum s-a schimbat misiunea Narada
Organizația Narada a devenit cunoscută în ultimii ani pentru proiectele prin care a încercat să reducă abandonul școlar și să îmbunătățească infrastructura din școlile românești.
În peste cinci ani de activitate, organizația a investit mai mult de 5 milioane de euro în peste 500 de școli, contribuind la renovarea spațiilor educaționale, modernizarea grupurilor sanitare, conectarea elevilor la internet și dezvoltarea infrastructurii de bază.
Astăzi, direcția organizației s-a schimbat. Dacă în trecut intervențiile vizau probleme materiale urgente, acum accentul este pus pe dezvoltarea competențelor care îi vor ajuta pe copii să navigheze într-o lume dominată de tehnologie, algoritmi și dezinformare.
Generația care trebuie pregătită pentru viitor
Prin inițiativa #GeneratiaZero, Narada atrage atenția că elevii de astăzi vor trăi și vor munci într-o lume foarte diferită de cea pentru care a fost construit actualul sistem educațional.
Generațiile Alpha și Beta vor avea nevoie nu doar de cunoștințe, ci și de capacitatea de a filtra informațiile, de a lua decizii corecte și de a-și controla reacțiile emoționale.
Noul Index al Metacompetențelor este văzut de inițiatori ca un pas important spre modernizarea educației românești și spre redefinirea succesului școlar. În loc ca performanța să fie măsurată exclusiv prin note și examene, accentul ar putea fi mutat către dezvoltarea unor competențe care îi pregătesc pe copii pentru provocările reale ale viitorului.