COMORILE MUZEELOR: fața din marmură care a supraviețuit opt secole
La Muzeul Național al Banatului din Timișoara, o piesă mică, dar foarte valoroasă, atrage privirile vizitatorilor. Este un cap sculptat în marmură roșie, cu trăsături fine, ochi blânzi și o expresie calmă. Poate părea doar o simplă statuetă, însă ea ascunde o poveste veche de peste 800 de ani.
Artă cisterciană
Fragmentul a fost descoperit în timpul cercetărilor arheologice de la mănăstirea cisterciană de la Igriș (Egres), în județul Timiș. Acolo, în anul 1179, regele Béla al III-lea al Ungariei a înființat una dintre cele mai importante mănăstiri medievale din regiune. Timp de secole, călugării cistercieni au trăit și s-au rugat acolo, aducând cu ei o cultură aparte, venită din Franța și din centrul Europei.
Chipul din marmură are aproximativ 6,7 cm înălțime, însă este realizat cu o atenție uimitoare la detalii. Meșterul care a lucrat această piesă a știut să redea forma părului, linia sprâncenelor și conturul feței într-un mod simplu, dar elegant. Acest stil artistic se numește „artă cisterciană” și se recunoaște prin simplitate, echilibru și frumusețe discretă.
Un înger – protectorul mănăstirii
Specialiștii cred că piesa ar putea reprezenta un înger – un protector simbolic al mănăstirii sau al celor care se odihneau acolo. De asemenea, această mică sculptură seamănă cu alte lucrări găsite la Pilis, în Ungaria, acolo unde se află și mormântul reginei Gertrudis, cunoscută din legendele medievale.
Astăzi, fragmentul de marmură face parte din expoziția „Mănăstirea Cisterciană de la Igriș (1179 – 1500) din prisma cercetărilor arheologice”, deschisă la Muzeul Național al Banatului din Timișoara, în Bastionul Maria Theresia, mansarda B1. Expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Chiar și cele mai mici piese pot fi comori. Uneori, o simplă piatră știe să păstreze, peste secole, povestea oamenilor care au locuit, s-au rugat și au visat sub același cer.