La ce folosește corectarea digitalizată. Toți elevii vor beneficia de ea, de anul acesta
Începând cu acest an, lucrările elevilor care susțin Evaluarea Națională și Bacalaureatul vor fi corectate pe o platformă digitală a Serviciului de Telecomunicații Speciale. Iată la ce folosește corectarea digitalizată și cum îi ajută ea pe elevi.
Despre renunțarea la corectarea clasică se discută de câțiva ani. După susținerea mai multor examene pilot, care au arătat eficiența evaluării digitalizate a lucrărilor, această metodă va fi implementată la nivel național. Chiar și la simulările Evaluării Naționale, care au avut loc zilele trecute, a fost folosită platforma digitală. Cum funcționează ea? După ce elevul predă lucrarea, aceasta va fi scanată, în prezența sa, de profesorii supraveghetori. Apoi, ea va fi redirecționată pentru corectare către doi profesori din alte județe decât cel de origine. Procesul este același. Singura diferență constă în faptul că lucrările vor fi corectate online, și nu în mod tradițional.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion, a explicat la ce folosește corectarea digitalizată. „Avantajele sunt în primul rând tehnice, de proces: nu mai transportăm lucrările prin țară, dintr-un județ într-altul. În al doilea rând, renunțăm la foarte multă birocrație. Până acum, cred că o lucrare, de la elev până la evaluator, era numerotată de cel puțin trei – patru ori. De asemenea, în procesul propriu – zis de evaluare se pierdea foarte mult timp cu activitățile secundare, cu transcrierea borderourilor de corectare, cu transcrierea notei de pe lucrare în platforma informatică pe care o utilizam în mod obișnuit”, a explicat Sorin Ion.
Posibilitatea de greșeală și subiectivismul, reduse de platforma digitală
Evaluarea digitalizată simplifică lucrurile. În plus, potrivit secretarului de stat, reduce posibilitatea de greșeală și, atât cât se poate, subiectivismul. Dacă subiectivitatea nu poate fi eliminată, posibilitatea de greșeală va fi cu siguranță diminuată. De exemplu, în cazul în care profesorul uită să evalueze un subiect, la final nu va putea salva nota. Pentru fiecare subiect trebuie acordat un punctaj, fie el și zero.
„În primul rând, e bine să se înțeleagă că evaluarea o fac tot niște oameni. Am auzit inclusiv teorii ale conspirațiilor care spun că lucrările le corectează niște roboți. Nici pe departe. Tot factorul uman intervine, și evaluarea, în principiu, este aceeași.
Avantajele sunt că nu mai putem face erori de calcul. Știți, când compui o notă finală pe o lucrare, o poți compune din 30-40 de punctaje intermediare de la exerciții. Adunarea acestora o făceam manual, pe borderouri foarte încărcate de date. Uneori mai săream un punctaj. Existau mici erori. În al doilea rând, mai existau mici erori și atunci când se transcria nota de pe lucrare în sistemul informatic. Și, dacă vă aduceți aminte din anii precedenți, o lucrare cu nota 3 ajungea la nota 8 după contestații. Asta era de fapt eroare de introducere a datelor, pentru că nu pot fi diferențe de evaluare atât de mari. Dar ne bazăm în continuare pe profesorii evaluatori pentru corectitudine.
Acum, dacă vorbim de subiectivitatea profesorilor, atât timp cât corectăm cu oameni, va exista și o oarecare doză de subiectivitate, mai mare sau mai mică. Dar având în vedere că noi folosim anul acesta preponderent profesori formați pentru evaluare, sperăm că și acest lucru se va reduce”, a mai explicat Sorin Ion, în cadrul aceluiași interviu.
Sursă foto: unsplash.com/Christin Hume
Peste 5.000 de școli primesc finanțare prin PNRR. Laboratoare smart pentru elevi