POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: Eclerul
Toate mâncărurile și prăjiturile pe care le cunoaștem au câte o poveste. Unele din ele sunt cu adevărat frumoase și merită să fie cunoscute. Prin această rubrică, POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate, vă povestim cele mai interesante istorii din gastronomia popoarelor lumii. Astăzi vorbim despre Ecler, o prăjitură lunguiață de care nu ne mai putem sătura. POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: Eclerul.
Un ecler este un produs de patiserie cu o formă aparte. Mai precis e o prăjitură alungită făcută cu aluat choux umplut cu o cremă și acoperit cu glazură de ciocolată. Aluatul, care este același cu cel folosit pentru profiterol, este de obicei întins într-o formă alungită cu o pungă de patiserie și copt până când prăjitura se umflă și devine goală în interior. Odată răcit, eclerul este apoi umplut cu o cremă cu aromă de vanilie, cafea sau ciocolată. Iar în final i se pune glazură fondantă.
Alte umpluturi includ cremă cu aromă de fistic și rom, umpluturi cu aromă de fructe sau piure de castane. Glazura este uneori caramel, caz în care desertul poate fi numit „bâton de Jacob” ( n.r. – batonul lui Iacob).
Ce înseamnă numele acestei prăjituri și cum s-a ajuns aici
Cuvântul care denumește această prăjitură provine din franceză: éclair, care înseamnă „fulger”. Prăjitura este denumită astfel deoarece e așa de bună încât este mâncat rapid (într-o clipită), ca un fulger.
Prăjitura ecler a luat naștere în secolul al XIX-lea în Franța, unde a fost numit „pain à la Duchesse” (n.r. – pâinea ducesei) sau „petite duchesse” (n.r. – mica ducesă). A avut aceste nume până în 1850. Numele pe care îl cunoaștem azi este atestat mai întâi atât în engleză, cât și în franceză în anii 1860. Ideea e că abia la 20 de ani după ce a fost inventată prăjitura a primit numele de ecler. Se spune că denumirea a fost dată chiar de patisieri, care spuneau, în glumă, că este o prăjitură atât de bună, încât se mănâncă dintr-o înghițitură, cu viteza fulgerului.
Cine a inventat eclerul și cine a făcut prăjitura cu adevărat celebră
Unii istorici alimentari speculează că eclerurile au fost făcute pentru prima dată de Antonin Carême (1784–1833), celebrul bucătar francez. Abandonat, la vârsta de 14 ani, acesta a început să lucreze în bucătăriile restaurantelor pentru a-si câștiga existența. Puțin timp după, meseria de cofetar a deveni pasiunea lui, urmând să se mute la Londra pentru a prepara cele mai savuroase deserturi la Casa Regală.
Acest mare specialist al patiseriei franceze a renunțat la migdale, a umplut prăjitura de formă alungită cu o cremă de patiserie ( celebra cremă de vanilie), sau cu gem și a acoperit-o cu fondant. Se spune că aceste transformări aduse eclerului au încântat pe toată lumea și prăjitura s-a răspândit rapid în toată Franța, cu viteza fulgerului (éclair!). E o primă explicație a numelui acestei prăjituri.
Ideea este că eclerul a dobândit o faimă internațională și datorită regelui Eduard al VII-lea al Angliei (1841 -1910), care era mare amator de dulciuri și cel mai mare fan al celebrei, prăjituri franceze.
POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Rețetă de Ecler
Ingrediente: 50 gr unt gras, 150 ml apă, 65 gr făină, un vârf cuțit sare, 2 ouă mari (eclere); 1 cană lapte, 3 gălbenușuri, 2 linguri amidon, 2 linguri zahăr brun, 1/2 păstaie vanilie, frișcă, 200 ml smântână dulce, 2 lingurițe zahăr pudră vanilat (crema de vanilie); 50 ml smântână dulce, 40 gr ciocolată amăruie (glazura)
Mod de preparare. Începem cu prepararea eclrelor. Punem pe foc apa împreună cu untul și lăsăm să dea în clocot, moment în care luăm vasul de pe foc și adaugăm toată făina odată și amestecăm bine până obținem un aluat omogen, care se desprinde de pe marginile vasului. Adaugăm și sarea, apoi îl lăsăm să ajungă la temperatura camerei. Ouăle le batem ușor cu o furculiță.
Când aluatul s-a răcorit suficient, adaugăm câte puțin din compoziția de ouă și amestecăm bine după fiecare adăugare. Procedăm așa până când obținem un aluat omogen și de consistența unei creme.
Punem aluatul într-un poș (preferabil cu vârf rotund) și formăm eclerele într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Este bine să lăsăm spațiu între eclere pentru că vor crește la coacere. Preîncălzim cuptorul la 220 de grade și le lăsăm timp de 10 minute. Micșorăm focul la 190 de grade și mai coacem eclerele pentru jumătate de oră. Este important că ele să fie bine rumenite peste tot, altfel vor rămâne porțiuni de aluat necopt cu gust neplăcut.
Umplutura și ansamblarea
Crema de vanilie. Cât timp se coc eclerele se face crema de vanilie. Cele trei gălbenușuri le frecăm cu amidonul. Laptele îl punem pe foc împreună cu zahărul și cu vanilia. Când laptele s-a încins bine și este aproape să dea în clocot, îl luăm de pe foc și punem 2 linguri peste gălbenușuri, amestecând energic. Trepat turnăm tot laptele, apoi punem amestecul pe foc, la flacăra medie spre mare. Fierbem 2-3 minute până se îngroașă, după care luăm crema de pe foc. Acoperim cu folie alimentară și dăm la rece.
Separat, smântână pentru frișcă o batem timp de un minut cu mixerul la viteză medie, adaugăm și zahărul, apoi continuăm mixarea până când devine pufoasă.
Pentru glazură, topim pe foc mic ciocolata împreună cu smântână. Când amestecul este fierbinte, omogenizam și dam la rece.
Asamblare. Tăiem eclerele în două, punem câte o linguriță de cremă de vanilie la bază, acoperim cu un strat generos de frișcă, apoi punem din nou capacul eclerului deasupra și glazurăm cu ciocolată.
Sursa foto: Instagram