Cu toții visăm la o lume fără rasism. O lume unde culoarea pielii și etnia nu sunt un motiv pentru a fi judecat de alții. Unii ar crede că deja trăim într-o astfel de lume. Din păcate, analizele arată că acest lucru este departe de adevăr.

Segregarea etnică în școli este interzisă explicit din anul 2007. Totuși, atât documentele oficiale, cât și analizele efectuate de organizațiile neguvernamentale arată că acest fenomen persistă. Procentul copiilor de etnie romă, cu vârste cuprinse între 6 – 15 ani, care fac parte din clase unde toți colegii sunt de etnie romă a fost de 10% în anul 2011. Acest procent s-a menținut și în 2016, chiar dacă au avut loc demersuri împotriva segregării în școli.

Autoritățile tratează superficial această problemă

Raportul societății civile de monitorizare a implementării strategiei naționale de integrare a romilor în România în 2019 arată că procesul de desegregare a fost realizat “foarte superficial”. Ba chiar mai mult, “segregarea copiilor romi în școli este încă raportată, în ciuda obiectivului declarat al autorităților de a o elimina”.

În cadrul aceluiași raport, se face referire la monitorizarea fenomenului de segregare în 394 de școli din regiunea nord-estică a țării. Una dintre constatări este că 20% dintre acestea manifestă cel puțin o formă de segregare. De asemenea, 50% din numărul total al comunităților implicate (112) în procesul de monitorizare au cel puțin o școală unde există o formă de segregare.

Segregarea conduce la o rată mai mare de abandon școlar

Una dintre concluziile Centrului European pentru Drepturile Romilor din 2016 arată că „elevii romi din clase sau școli segregate au condiții de învățare mult mai rele decât colegii lor din școli mixte. Clădirile sunt adesea într-o stare proastă și încălzirea și accesul la electricitate și canalizare este absent. Aceste condiții conduc la o rată ridicată a abandonului școlar și la rezultate școlare semnificativ mai slabe.”

Cu ocazia Zilei Internaționale pentru eliminarea discriminării rasiale (sărbătorită pe data de 21 martie), dar și a Zilei Internaționale a Romilor (sărbătorită pe 8 aprilie), Organizația Salvați Copiii și Agenția Națională pentru Romi trag un semnal de alarmă cu privire la fenomenul discriminării etnice în rândul copiilor. În ciuda faptului că amploarea acestui fenomen este cunoscută, segregarea este încă prezentă în societate.

“Mi s-a spus că sunt țigan, că sunt prost”

În cadrul dezbaterii online organizate de Salvați Copiii, Maria, unul dintre copiii din programul organizației, a declarat: “Când mă vedeau în pauze, pe holuri, copiii îmi adresau cuvinte urâte. Mă agresau verbal, mă întrebau de ce sunt în școală, de ce mă dau româncă fără să fiu româncă. Ne puneau pe toți romii în aceeași oală, fără să ne cunoască.”

„Am plecat de acasă la vârstă de 7 ani cu opinia despre mine că sunt țigan. Mi s-a spus că sunt țigan, că sunt prost, că nu am nicio șansă și să nu fiu ca toți gagiii. Cum intri tu într-un spațiu când deja știi asta despre tine și te face să te simți slab? O poveste din copilărie, de când eram în clasa I: O fată a spus că i-a dispărut stiloul și m-am ridicat în picioare să spun că nu eu am furat stiloul. M-am simțit nevoit să ridic mâna și să spun că nu am făcut eu aia”, a povestit Damian Drăghici, artist și militant al drepturilor romilor.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a atras atenția asupra cercului vicios al segregării etnice. “Incluziunea socială se petrece de la vârste fragede, pentru a dezvolta sentimentul de apartenență socială. De aceea toate instituțiile europene vorbesc despre importanța educației timpurii. Un copil confruntat cu discriminarea, excluziunea și segregarea va rămâne în afara societății și în viața de adult. De asemenea, acesta va transmite aceste vulnerabilități și generațiilor viitoare. Cercul vicios trebuie rupt și numai programele coerente de educație pot face acest lucru”.

Articolul Trist, dar adevărat. Segregarea în școli e interzisă prin lege, dar există în continuare apare prima dată în Stiripentrucopii.

„Segregarea este una dintre cele mai dure forme de discriminare pe care, din păcate, şcoala românească a recunoscut-o doar parţial în ultimii ani. Acum este nevoie de mai mult, pentru că efectele inechităţilor creează clivaje din ce în ce mai mari. Astăzi propunem o foaie de parcurs pe educaţie care să combată segregarea şcolară şi să promoveze calitatea învăţării în toate şcolile din România. Sunt măsuri care nu vizează doar susţinerea drepturilor omului, în sensul restrâns al termenului, ci pune accent şi pe valorizarea diferenţelor culturale, încurajarea relaţiei şcoală-părinte, educaţie incluzivă sau creşterea stimei de sine. Invit toţi actorii interesaţi de o educatie mai bună pentru copiii noştri să participe la dezbaterea acestei propuneri, astfel încât principiile şi măsurile enunţate să răspundă nevoilor reale. Angajamentul meu este acela de a determina sistemul educaţional românesc să valorifice diferenţele pentru împlinirea fiecărui adult”, declară ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru.

Datele de cercetare existente până în acest moment susţin iniţierea unui astfel de demers. Studiul UNICEF & Romani CRISS din 2008, relevă faptul că, în anul şcolar 2007-2008, dintr-un grup de 90 de şcoli, în 67% au fost depistate forme de segregare şcolară. În 2015, un raport al Comisiei Europene semnala că „26% dintre elevii romi din România învaţă în clase separate etnic”. De asemenea, o monitorizare a segregării şcolare a elevilor romi în Regiunea Nord-Est în anul şcolar 2015-2016 (la nivel de unitate de învăţământ, cladiri, clase şi la nivelul ultimelor două bănci) atrage atenţia că într-o şcoală din cinci se manifestă cel puţin una din cele patru forme de segregare şcolară a elevilor romi.

Alte cercetări în acest domeniu (UNICEF şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, 2010) evidenţiază că dispunerea elevilor în formaţiuni de studig, indiferent de criteriul etnic, al statutului socio-economic al familiilor sau al performanţelor şcolare, nu afectează evoluţia şcolară a elevilor cu rezultate bune. Dimpotrivă, o astfel de componenţă contribuie semnificativ la optimizarea performanţelor şcolare ale elevilor cu rezultate mai slabe, la incluziunea educaţională eficace a elevilor din grupuri vulnerabile, la consolidarea unui etos şcolar incluziv şi la creşterea pe anasamblul unităţii şcolare a performanţelor educaţionale şi a dezvoltării competenţelor cognitive şi non-cognitive ale tuturor elevilor.

În documentul supus dezbaterii publice, Ministerul Educaţiei propune o serie de obiective şi măsuri strategice pentru prevenirea şi eliminarea oricărei forme de segregare şcolară din unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de criteriul de segregare: etnie, performanţe şcolare, statutul socio-economic al familiilor, mediu de rezidenţă, dizabilitate, cerinţe educaţionale speciale. Printre acestea se regăsesc completarea/modificarea cadrului legislativ privind desegregarea şcolară în România, creşterea calităţii serviciilor educaţionale în şcolile din România, formarea cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar segregate identificate la nivel naţional şi dezvoltarea unor măsuri complementare de prevenire şi combatere a discriminării sau segregării şcolare în unităţile de învăţământ. Termenele de realizare/implementare a acestor obiective, alături de alţi parteneri guvernamentali şi din societatea civilă, sunt prevăzute pe intervalul de timp cuprins între octombrie 2016 şi august 2018.

Sugestiile şi propunerile privind proiectul MENCŞ pot fi trimise pe adresa de email corina.ceama@edu.gov.ro în perioada 6-17 octombrie 2016. Elaborarea proiectului are la bază rezultatele conferinţei cu tema „Desegregare şi incluziune socio-educaţională a copiilor romi, prin combaterea rasismului şi asigurarea calităţii educaţiei”, organizată de Ministerul Educaţiei la sfârşitul lunii mai 2016.

Articolul Dezbatere publică privind combaterea segregării şcolare apare prima dată în Stiripentrucopii.