Atunci când mergem în magazine pentru a proba haine, noi avem deja în minte care dimensiune ar trebui să ni se potrivească perfect. Din această cauză uneori nici nu le probăm deoarece suntem siguri că ne vor veni perfect. Din păcate, noi trebuie să probăm fiecare haină pe care ne-o dorim deoarece sistemul de dimensionare a hainelor este haotic. Iată care este adevărul despre măsurile hainelor și care este motivul pentru care mulți întâmpină probleme atunci când achiziționează obiecte vestimentare.

Multă lume s-a plâns de această problemă pe social media

În ultimul timp, acest lucru a creat o mulțime de controverse pe rețelele de social media, în special pe Tiktok, Twitter și Instagram. Multe persoane s-au plâns că dimensionarea hainelor nu este deloc consecventă. „Am o pereche de jeans de mărimea 8 și una de mărimea 14”, a declarat conform dazeddigital.com Mille Schmidt, una dintre multele persoane care s-au plâns de acest lucru. “Am comandat o pereche de jeans de mărimea 14 pentru a mă asigura că se potrivesc, ceea ce s-a și întâmplat. Mai apoi am comandat încă două de culori diferite și nici nu am reușit să le trag peste posterior”.

Dimensionarea standardizată a hainelor a apărut ca o metodă de reducere a costurilor în perioada în care industria hainelor a explodat. Totuși, ea a fost plină de probleme încă de la început, dimensiunile stabilite de producători nefiind în concordanță cu persoanele obișnuite. Chiar dacă între timp tehnologia a evoluat și măsurătorile sunt mult mai precise, această problemă persistă. Nu poți crea o dimensiune standard atunci când nu există un corp standard.

Adevărul despre măsurile hainelor

În prezent, fiecare brand de haine percepe diferit măsurile. Astfel, oamenii întâmpină și mai multe probleme atunci când doresc să achiziționeze o haină. O mărime care ți se potrivește perfect la o firmă poate să fie mult prea mare sau prea mică la altă firmă. „Fiecare firmă are un grup țintă pe care se concentrează. Astfel ei iau în calcul doar un anumit tip de corpuri atunci când proiectează hainele” a declarat Audrey-Laure Bergenthal, CEO al Euveka.

În acest context, diferența de dimensionare are un oarecare sens. Totuși, mulți oameni au observat o lipsă de consecvență când vine vorba de mărimi chiar și în cadrul unui singur brand. Există câteva explicații pentru acest fenomen: calitatea diferită a materialelor, viteza mare de producție și o lipsă de control de calitate. Mai ales în era fast-fashion este foarte greu pentru producătorii mari să se asigure că toate hainele respectă mărimile.

Brandurile mici se ajustează mai ușor pe nevoile clienților

Situația este diferită atunci când vorbim de branduri mici. Rosette Ale are timpul și resursele să facă mici ajustări conform clientelor atunci când face haine pentru brandul său, Revival London. „Deoarece nu am mii de comenzi, pot să văd cine comandă iar astfel pot să fac mici modificări pentru ca hainele să se potrivească mai bine”, a declarat ea. Brandurile de fast fashion sunt principalii vinovați atunci când vine vorba de plângeri de la clienți. Branduri mai mici precum brandul lui Rosette pot oferi modificări oricând.

Conform statisticilor, o treime dintre oameni se așteaptă să returneze unele produse vestimentare atunci când le achiziționează online. Motivul principal este dimensionarea greșită a hainelor. Între anii 2014 – 2019, comerțul digital a crescut cu până la 95%. Doar în Regatul Unit se așteaptă ca acesta să mai crească cu încă 27,3% până în 2023.

Hainele returnate ajung la groapa de gunoi

Atunci când hainele sunt returnate, de cele mai multe ori ele nu sunt reîmpachetate și comercializate din nou. Costurile acestui proces sunt prea ridicate, de cele mai multe ori, pentru a fi rentabile pentru companii. Din această cauză majoritatea hainelor returnate ajung direct la groapa de gunoi. Doar în Statele Unite, 2,2 miliarde de kilograme de haine sunt aruncate în fiecare an. Astfel se creează 15 milioane de tone de emisii de carbon.

Dacă pentru noi este dificil să găsim haine care să se potrivească, să cumperi plus-size este o provocare și mai mare. „Industria fashion creează hainele pentru a se potrivi pe un singur model, care de obicei are dimensiuni mici. Ei produc modelele de haine pe dimensiuni care reprezintă doar 1% din populație. Celelalte mărimi nu sunt controlate, ci doar crescute matematic. Astfel apar multe probleme când încerci să le porți. Ei trebuie să ofere o formă complet diferită hainelor în funcție de mărime, lucru pe care nimeni nu-l face”, a mai adăugat Bergenthal. Din cauza faptului că nimeni nu investește în crearea măsurilor pentru toate dimensiunile, miliarde de haine ajung să fie nevândute contribuind și mai mult la poluare și la risipă.

Soluțiile găsite de trenduri

Pentru a combate risipa de haine, multe branduri precum Kai Collective au apelat la o metodă simplă. Hainele de pe website sunt prezentate ca fiind purtate de modele de dimensiuni diferite. Astfel, clienții își pot face o idee cum vor arăta hainele pe ei. Alte companii optează pentru metode mai tehnologice. Cei mai mari risipitori, adică Amazon și H&M, au optat pentru camere de probă digitale. Euveka, o companie care ajută brandurile de haine să dimensioneze corect și să-i ajute pe clienți să vizualizeze hainele, au reușit să reducă returnările cu până la 40%. Când vine vorba de dimensiuni mai mari, returnările au fost reduse cu până la 70%.

Tehnologia nu poate rezolva problemele dintre stima de sine și dimensionarea greșită a hainelor. Totuși, ea poate reduce risipa excesivă creată de returnări. „Brandurile nu mai pot ignora această problemă”, a adăugat Bergenthal.

Sursă foto: unsplash.com, pixabay.com, calpirg.org

IN TREND. Copiii cool reciclează. Ce facem cu hainele pe care nu le mai purtăm

Articolul IN TREND: Adevărul despre măsurile hainelor. De ce aceleași măsuri au mărimi diferite, chiar la același brand apare prima dată în Stiripentrucopii.

Un studiu realizat de Fundația World Vision România a scos la iveală o statistică îngrijorătoare. Fetele de peste 18 ani lucrează mai mult în gospodărie decât băieții.

Autorii studiului au observat că o fată din mediul rural cu vârsta de 18 ani lucrează în medie 3 – 4 ore zilnic în gospodărie. Băieții, în schimb, petrec doar 1 – 2 ore muncind acasă. Problema principală nu este faptul că fetele sunt supuse unor standarde diferite față de băieți. Tot acel timp ar putea fi folosit de fete pentru a se pregăti pentru Bacalaureat sau pentru facultate.

“Deşi 97% dintre părinţii din mediul rural sunt de părere că educaţia e importantă în egală măsură şi pentru fete, şi pentru băieţi, timpul alocat învăţării descreşte pe măsură ce fetele înaintează în vârstă. Treburile din gospodărie devin mai importante. Acest lucru ajunge să fie o barieră în educaţia şi dezvoltarea lor profesională”, susţin autorii studiului într-un comunicat de presă.

Acest studiu ne arată cât de prezente sunt încă aceste preconcepții privind rolurile femeilor și bărbaților în gospodărie. Din păcate, în România suntem încă departe de a le elimina complet din societate chiar dacă, legislativ vorbind, femeile au aceleași drepturi precum bărbații.

“Fundaţia World Vision România atrage atenţia asupra acestor discrepanţe dintre teorie şi realitate şi evidenţiază, totodată, felul în care diferenţele de gen sunt văzute de părinţii din mediul rural, în funcţie de nivelul de educaţie al acestora”, au mai menționat aceștia.

Părinții consideră că mamele cresc mai bine copii

Datele colectate de Fundația World Vision România au mai dezvăluit și alte informații. Numai 66% dintre părinții care au terminat doar studiile gimnaziale cred că o femeie care muncește poate să fie în același timp și o mamă grijulie. Acest procent se mărește însă pe măsură ce nivelul de educație al părinților crește. 80% dintre părinții care au absolvit studiile liceale sunt de părere că munca nu reprezintă un obstacol pentru o mamă.

Când vine vorba de percepția adulților asupra abilităților parentale ale taților situația stă complet diferit. 50% dintre părinții cu studii superioare cred că un tată este la fel de capabil precum o mamă atunci când vine vorba de creșterea celor mici. Această cifră scade drastic atunci când ajungem la părinții care au doar studii gimnaziale. Dintre aceștia numai 33% sunt de părere că ambii părinți pot crește un copil la fel de bine.

World Vision România face parte din World Vision International, un parteneriat prezent în aproape 100 de țări de pe tot globul. Peste 500.000 de copii și de adulți din aproape 500 de comunități au fost ajutați de-a lungul celor 30 de ani de prezență în România. În prezent misiunea acestei fundații este de a contribui la bunăstarea copiilor din mediul rural prin educație. World Vision România consideră că acesta este cel mai important aspect în evoluția comunităților rurale. De asemenea, organizația se luptă pentru respectarea drepturilor tuturor copiilor, tinerilor, adulților, indiferent de gen, etnie sau mediul de proveniență.

Sursă foto: pexels.com

Articolul Un studiu arată că fetele lucrează mai mult în gospodărie. De ce se întâmplă asta apare prima dată în Stiripentrucopii.