Unul dintre cele mai vechi obiceiuri practicate de români este mersul cu plugușorul. Se spune că cei care primesc colindătorii cu plugușorul vor avea un an bogat. Plugușorul este de fapt un fel de poezie prin care grupurile de colindători le urează gazdelor de bine, să aibă recolte bogate în anul ce vine. Mai de mult, colindătorii chiar mergeau cu un plug tras de boi. Însă de-a lungul anilor, plugul adevărat a fost înlocuit de unul în miniatură sau de buhai, instrument care imită mugetul boilor.

Capra, Ursul și Sorcova

Un alt obicei este mersul cu Capra. Deși reprezintă noroc și belșug, copiii se sperie adesea de costumația și de sunetul pe care-l scoate Capra. Cercetătorul Șerban Anghelescu spune că jocul caprei este fioros și amuzant în același timp.

Cum arată Capra? Iată: „O construcție simplă și ingenioasă de lemn sau, în mod excepțional, din fire și bare metalice constituie suportul, coloana vertebrală a caprei care susține capul cornut cu maxilarul superior mobil. Mânuitorul caprei ascuns sub o pânză de care atârnă fâșii de hârtie colorată sau fire vegetale face să clămpăne fioros, ritmic, botul caprei, amenințându-i pe spectatori. Salturile acrobatice ale jucătorului de capră, zgomotul fălcilor lovite, sunetul clopoțelului atârnat de maxilar, sclipirea oglinzilor fixate deseori pe blana textilă a caprei, compun o imagine voit țipătoare, fioroasă și comică în același timp, în care preoții vedeau poate pe drept cuvânt figura diavolului”, este descrierea pe care Șerban Anghelescu o face, conform replicahd.ro.

Asemănător mersului cu Capra este și Jocul Ursului. Masca-costum pe care o poartă colindătorii este practic blana unui urs, iar la cap este împodobită cu doi ciucuri de culoare roșie. Se zice că Jocul Ursului aduce fertilitate și totodată scoate căldura din pământ, ceea ce înseamnă un sol mai productiv în agricultură.

Mersul cu Sorcova este un alt obicei practicat la noi. Se spune că sorcova transmite sănătate și tinerețe celui care este colindat. Denumirea de „sorcovă” vine din bulgară, unde cuvântul „surov” înseamnă „verde crud” și se referă la ramura verde îmbobocită pe care o foloseau mai de mult urătorii.

Superstiții

Acum să trecem la superstiții. Acestea sunt multe, foarte multe. În general, oamenii au grijă să respecte acele superstiții care fac referire la bani, noroc și roade. Spre exemplu, se spune că în noaptea dintre ani este bine să avem bani în buzunar. Totodată, nu este bine să dăm bani cuiva în data de 31 decembrie sau în 1 ianuarie. Dacă facem asta, se spune că rămânem fără bani tot anul ce vine. Există zone în care femeile coc pâine cu bani în ea. Se zice că cel care găsește monedele va avea noroc de bani tot anul.

Pentru noroc, se mai spune că este bine ca în noaptea de revelion să avem pe masă vâsc. Pentru belșug, trebuie să avem pe masă struguri și smochine. O altă superstiție este legată de persoana care intră prima în casă de Anul Nou. Persoana respectivă trebuie să fie neapărat un bărbat brunet. Se zice că cei blonzi sau roșcați, precum și femeile, sunt aducători de ghinion.

Grijă mare și la calendarul pentru anul următor. Acesta nu trebuie pus până când anul acesta nu se încheie. Altfel, veți avea ghinion. Există superstiții care țin și de îmbrăcăminte. În noaptea de revelion este bine să purtăm ceva roșu, iar a doua zi, în 1 ianuarie, trebuie să avem haine noi. Pentru noroc.

Și pentru că am ajuns la prima zi din an, vă spunem câteva superstiții legate de aceasta. Nu este bine să aruncăm nimic în prima zi din an. Nici măcar gunoiul. Dacă facem asta, se spune că dăm cu piciorul norocului. De asemenea, în această zi nu se mătură și nu se spală pentru a nu atrage sărăcia casei. În 1 ianuarie este sărbătorit și Sfântul Vasile. Se zice că cel care doarme în această zi va fi leneș tot anul.

Sursă: stirileprotv.ro

Sursă foto: pixabay.com/nickgesell

Articolul Obiceiuri, tradiții și superstiții ale românilor de Anul Nou apare prima dată în Stiripentrucopii.