Azi facem o călătorie virtuală în vestul țării, la Lugoj. Acolo, în anii 1900 – 1901, a fost construit un superb palat, cunoscut sub numele de Palatul Bejan. Această clădire este una dintre construcțiile reprezentative ale orașului, formând împreună cu vechea casă Athanasievici un ansamblu de forma unui trapez neregulat care se dezvoltă pe trei străzi: Corneliu Coposu la vest, Unirii la sud și Piața C. Drăgan la est. Palatul Bejan a fost ridicat de către notarul regal Mihail Bejan, după ce acesta s-a căsătorit cu Livia Athanasievici.

„Construcția a fost realizată conform proiectului arhitectului timișorean Karol Hart într-un stil eclectic și de baroc târziu, cu elemente ale arhitecturii art nouveau la parter, fiind una dintre construcțiile reprezentative ale Lugojului . Palatul Bejan este o construcție de tip parter cu etaj și subsol parțial. Parterul este destinat spatiilor comerciale și etajul are destinația de locuință. Construcția are o formă neregulată. Latura mai lungă este situată la sud, pe str. Unirii, cea mijlocie la vest, pe strada Corneliu Coposu, iar cea mai scurtă în Piața I.C. Drăgan. Parterul are o înălțime de 6 metri (între pardoseala finită a parterului și cea a etajului), respectiv cca. 5,60 m liber și etajul are înălțimea liberă de cca. 4,00 m”, potrivit lugoj.webnode.ro.

Cafeneaua „Grand Caffe Corso”, unul din cele mai selecte localuri

Palatul Bejan a găzduit afaceri importante. În 1902 s-a înființat „DelMagyarorszagi bank”, o bancă sud – ungară care a fost preluată ulterior de către Banca Cărășana. De asemenea, la parter, tot 1902, a fost deschisă cafeneaua „Grand Caffe Corso”, una din cele mai selecte localuri din oraș la acea vreme. Despre cafenea au vorbit și reprezentanții Muzeului Național al Banatului (MNaB), într-o postare pe Facebook. Acolo au inclus și un mesaj pe care Valeriu Braniște l-a trimis soției: „Să vezi cafeneaua, care e celebră. Duminică se va deschide, căci sâmbătă se va da de abia comunicațiunii noul pod de fier, care e pe gătate, de când a venit inginerul cel nou. Va fi feerică cafeneaua, numai public potrivit de ar fi! E aranjată pentru lume foarte distinsă. Știu că vei avea plăcere să o vezi”, îi scria Valeriu Braniște soției sale (2/25 august 1902).

Cafeneaua „Grand Caffe Corso” a fost deschisă de către Miksa Sugar din Seghedin. Pe lângă faptul că a fost găzduită de Palatul Bejan, care era deja o clădire impresionantă, cafeneaua se bucura și de un peisaj minunat datorită podului de fier și a Timișului care curge pe-acolo. Cafeneaua cu iz vienez, considerată o bijuterie a stilului Art Nouveau, a căzut pradă crizei economice din 1930, potrivit muzeografului de la MNaB, Oliviu Gaidoș. Astăzi, în locul cafenelei este deschis un magazin de perdele și covoare. Instantanee, obiecte și povești din și despre Lugoj, care includ Palatul Bejan și renumita cafenea, pot fi văzute în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia din Timișoara. Acolo are loc expoziția „Memoria Obiectelor și cultura urbană din vestul României”.

Dicționar

Eclectic: îmbinare a unor elemente luate din stiluri diferite sau din mijloacele personale de exprimare ale unor artiști consacrați;

Feeric: cu aspect sau caracter de feerie, minunat, încântător.

Sursă foto: Gabriel Brezeanu și MNaB

Locuri de poveste din România. Cascada Cornet, Monumentul Turistului şi Parcul de aventură de la Nădrag

Articolul Locuri de poveste din România. Superbul palat care găzduia „Grand Caffe Corso” apare prima dată în Stiripentrucopii.