Într-un moment excepțional pentru Timișoara, care a obținut titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023, MNaB aduce la Timișoara o parte din colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Baden-Würtenberg, care cuprinde obiecte otomane unice din perioada de sfârșit a secolului al XVII-lea și începutul celui următor. Expoziția va evidenția evenimentele istorice care au marcat reîntoarcerea Timișoarei la statutul de oraș european, după Marele Război Turc.

Colecție de excepție

Colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe include peste 400 de obiecte unice. Printre ele arme, veșminte și piese de harnașament otomane, reunite sub numele de Türkenbeute. Au fost aduse în Germania ca trofee de război de comandanții armatei habsburgice. În cadrul expoziției, Muzeul Național al Banatului va prezenta 38 dintre aceste obiecte, printre care se numără și Cămașa de zale a pașei Mustafa Tekirdağlı din Rodos, o piesă de rezistență a expoziției.

Mărturiile indică faptul că Mustafa Pașa din Rodos a primit cămașa de zale în anul 1682, ca dar din partea sultanului Mehmed al IV-lea. Un an mai târziu, în timpul asediului Vienei, Mustafa Pașa era comandantul ienicerilor din armata otomană. Se presupune că, în urma acestei bătălii, cămașa a căzut ca trofeu de luptă, în mâinile margrafului Ludwig Wilhelm.

Colaborare internațională

Expoziția este posibilă datorită colaborării fructuoase între Badisches Landesmuseum din Karlsruhe și Muzeul Național al Banatului, și vine ca o confirmare a numeroaselor conexiuni istorice dintre orașul nostru și cel german.

Evenimentul este realizat cu sprijinul profesorului Eckard Köhne, directorul Badisches Landesmuseum, a șefei departamentului de Istoria Artei din muzeul german, Schoole Mustafawy, curatorul expoziției Türkenbeute. Nu în ultimul rând, menționăm aportul echipei Muzeului Național al Banatului, formată din expert conservator Luminița Paul, comisar de expoziție și Iusztin Zoltan, istoric medievist și inițiator al expoziției.

Expoziția „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” poate fi vizitată  în mansarda B1 a Bastionului Teresia, în perioada 5 mai – 12 septembrie 2023.

MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE. Statuile gigantice Moai de pe Insula Paștelui

Articolul Cămașa de zale a pașei Mustafa Tekirdağlı din Rodos poate fi admirată „pe viu” la Muzeul Național al Banatului apare prima dată în Stiripentrucopii.

Echipa ȘTIRI PENTRU COPII a vizitat șantierul unde Andrei Stavilă, responsabilul științific din partea Universității de Vest, coordonează săpăturile arheologice. El ne-a povestit cum decurg lucrările. Momentan, pe locul unde va fi noul liceu, se realizează ”descărcarea de sarcină arheologică”. Adică, doar se studiază, de către arheologi, ceea ce este sub pământ.

Au fost descoperite deja două ziduri paralele, care serveau drept întăritură pentru Bastionul Carol al vechii cetăți a Timișoarei (n.r. cetatea, în stil Vauban – adică în formă de stea, a fost construită între anii 1732 – 1765).

De asemenea, au ieșit la iveală urme ale ocupației otomane (1552 – 1716): gropi de provizii transformate în gropi menajere, un cuptor, bordeie și vase de ceramică, pipe de ceramică frumos ornamentate și ghiulele de tun. A mai fost găsită și o monedă de argint.

Mormântul cu schelete

Descoperirea cea mai interesantă este, până acum, un mormânt comun, cu șase schelete. Acestea au o vechime de aproximativ 300 de ani. Unul dintre ele a fost al unui copil ce purta la gât un pandantiv și o cruce.

Pandantivul, foarte bine păstrat, a fost restaurat și prezintă, pe față și pe verso, câte un portret, dar și inscripții în limba latină. “Faptul că lângă morți au fost găsite trei bile de flintă ne duce cu gândul că aceștia au fost împușcați”, a declarat Andrei Stavilă.

Zona istorică a sitului

Lucrările de descărcare de sarcina arheologică sunt realizate de către firma care va construi clădirea, Constructim SA cu ajutorul specialiștilor de la Universitatea de Vest din Timișoara. Perimetrul studiat are mii de metri pătrați. Toate artefactele și vestigiile descoperite sunt atent colectate de arheologi și restaurate. Ele vor intra apoi în patrimoniul Muzeului Național al Banatului.

Situl arheologic cercetat se află în afara fostei cetăți, zonă care, în epocă, era numită Palanca Mare. Casele medievale – ne-a mai spus arheologul Andrei Stavilă – aveau dimensiuni reduse iar acoperișurile erau realizate din stuf. Oamenii foloseau casele mai mult ca să doarmă în ele, inclusiv prepararea hranei făcându-o afară. Stuful se găsea din abundență în zonă, în acea perioadă Timișoara fiind mlăștinoasă.

Abia după ce Timișoara a fost cucerită de Imperiul Habsburgic a început sistematizarea străzilor și a clădirilor. Multe construcții, inclusiv fortăreața gasită aici, au fost demolate ulterior pentru a crea spații urbane noi.

După finalizarea șantierului de descărcare de sarcină arheologică va începe construirea noii clădiri a Liceului ”Nikolaus Lenau”, lucrare planificată să se finalizeze în anul 2024.

Dicționar:

Sit: așezare

Verso: partea din spate

Stuf: plantă de apă cu vârful pufos

Bordei: locuință sărăcăcioasă săpată în pământ și acoperită cu paie sau stuf

Flinta: pușcă cu țeavă lungă și fitil, folosită cu secole în urmă

Vauban: Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban (1633 – 1707) a fost un mareșal al Franței și cel mai important inginer militar din perioada sa, faimos pentru inovațiile aduse în domeniul construcției de fortificații, acestea purtându-I, ulterior, numele.

Sursa foto hartă: Wikiwand.com

Articolul FOTO I Schelete vechi de sute de ani descoperite în Timișoara apare prima dată în Stiripentrucopii.