Raportul ONU arată că astăzi supraviețuiesc mai mulți copii decât oricând. Rata globală a mortalității în cazul copiilor sub cinci ani a scăzut cu 51% din 2000. Mai multe țări cu venituri mici și medii inferioare au depășit acest declin. Au demonstrat practic că progresul este posibil atunci când resursele sunt alocate în mod suficient pentru asistența medicală primară. Inclusiv pentru sănătatea și bunăstarea copiilor. De exemplu, datele arată că Cambodgia, Malawi, Mongolia și Rwanda au redus mortalitatea copiilor sub cinci ani cu peste 75% din 2000.

„În spatele acestor cifre se ascund poveștile moașelor și ale personalului sanitar calificat care ajută mamele să nască în siguranță. Ale lucrătorilor din domeniul sănătății care vaccinează și protejează copiii împotriva bolilor mortale. Ale lucrătorilor comunitari din domeniul sănătății care fac vizite la domiciliu pentru a sprijini familiile și pentru a le asigura copiilor un sprijin adecvat în materie de sănătate și nutriție. După decenii de angajament din partea indivizilor, comunităților și națiunilor pentru a ajunge la copii cu servicii de sănătate eficiente, de calitate și cu costuri reduse, am demonstrat că avem cunoștințele și instrumentele necesare pentru a salva vieți”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.

Situația, în continuare gravă

Deși este un plus faptul că rata mortalității a scăzut, situația la nivel global rămâne în continuare gravă. Datele mai arată că, în ciuda acestor progrese, mai este un drum lung de parcurs pentru a pune capăt tuturor deceselor copiilor și tinerilor. Pe lângă cele 4,9 milioane de vieți pierdute înainte de vârsta de cinci ani (dintre care aproape jumătate au fost nou-născuți), alte 2,1 milioane de copii și tineri cu vârste cuprinse între cinci și 24 de ani și-au pierdut viețile. Cele mai multe dintre aceste decese au fost concentrate în Africa Subsahariană și în Asia de Sud.

Această pierdere tragică de vieți omenești este în primul rând urmarea unor cauze care pot fi prevenite sau tratate. Cum ar fi nașterea prematură, complicațiile din timpul nașterii, pneumonia, diareea și malaria. „Deși s-au înregistrat progrese salutate, în fiecare an, milioane de familii suferă în continuare durerea devastatoare a pierderii unui copil. Adesea chiar în primele zile de la naștere. Locul în care se naște un copil nu ar trebui să determine dacă acesta trăiește sau moare. Este esențial să se îmbunătățească accesul la servicii de sănătate de calitate pentru fiecare femeie și copil. Inclusiv în timpul situațiilor de urgență și în zonele izolate”, a declarat directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE. Pietrele mai vechi decât Stonehenge

Articolul 2022, cel mai bun an pentru copii. ONU a prezentat cifrele apare prima dată în Stiripentrucopii.

Astăzi, mai mult ca oricând, copiii și tinerii trebuie să înțeleagă care sunt riscurile la care se expun consumând droguri. Aprovizionarea ilicită de droguri record și rețelele de trafic din ce în ce mai agile agravează această situație. Datele raportului estimează că la nivel global peste 296 de milioane de oameni au consumat droguri în 2021. Între timp, numărul persoanelor care suferă de tulburări legate de consumul de droguri a crescut vertiginos la 39,5 milioane. Este vorba de o creștere cu 45% în ultimii 10 ani.

Raportul mondial asupra drogurilor 2023 subliniază, de asemenea, modul în care inegalitățile sociale și economice conduc (și sunt determinate de) provocările legate de droguri. Cererea pentru tratarea tulburărilor legate de droguri rămâne în mare parte nesatisfăcută, potrivit raportului. Doar una din cinci persoane care suferă de tulburări legate de consumul de droguri a fost în tratament pentru consumul de droguri în 2021. Totodată, au fost înregistrate disparități tot mai mari în accesul la tratament între regiuni.

Tinerii, cei mai vulnerabili când vine vorba de droguri

Tineretul este cele mai vulnerabil la consumul de droguri. Tot tinerii sunt și cel mai grav afectați de tulburările legate de consumul de substanțe. În Africa, 70% dintre persoanele aflate în tratament au sub 35 de ani. Sănătatea publică, prevenirea și accesul la serviciile de tratament trebuie să aibă prioritate la nivel mondial, susține raportul. În acest fel provocările legate de droguri vor lăsa mai mulți oameni în urmă.

„Asistăm la o creștere continuă a numărului de persoane care suferă de tulburări legate de consumul de droguri la nivel mondial, în timp ce tratamentul nu ajunge la toți cei care au nevoie de el. Între timp, trebuie să intensificăm răspunsurile împotriva rețelelor de trafic de droguri care exploatează conflictele și crizele globale pentru a extinde cultivarea și producția de droguri ilicite, în special de droguri sintetice, alimentând piețele ilicite și provocând daune mai mari oamenilor și comunităților”, a declarat Ghada Waly, director executiv UNODC.

Sursă foto: unsplash.com/Gras Grun

Alertă pentru părinți și copii. Rețelele sociale, invadate de produse contrafăcute de vânzare

Articolul Consumul de droguri, tot mai mare. Cum arată situația la nivel mondial apare prima dată în Stiripentrucopii.

Ziua de 15 mai este un motiv de bucurie. O zi pe care părinții și copiii o pot petrece împreună în diferite moduri. Pe de altă parte, Ziua Internațională a Familiei, potrivit ONU, e menită să ofere o oportunitate de a promova conștientizarea problemelor legate de familii. De asemenea, urmărește să descopere care sunt procesele sociale, economice și demografice care afectează familiile. Începând cu anul 2015, cele 193 de state membre ale Națiunilor Unite au adoptat în unanimitate un set de obiective care vizează eliminarea sărăciei, discriminarea, abuzul și decesele care pot fi prevenite.

În România, potrivit legii, familia are la bază căsătoria liber consimțită între soți. „În relațiile dintre soți, precum și în exercițiul drepturilor față de copii, bărbatul și femeia au drepturi egale. Drepturile părintești se exercită numai în interesul copiilor. Relațiile de familie se bazează pe prietenie și afecțiune reciprocă între membrii ei, care sunt datori să-și acorde unul altuia sprijin moral și material”, se arată în Codul Familiei din 1953. Din păcate, mulți copii trăiesc în familii în care afecțiunea, prietenia și sprijinul sunt termeni necunoscuți. Sau sunt termeni la care doar visează.

Ziua Internațională a Familiei, sărbătorită și de necuvântătoare

Putem spune că Ziua Familiei e sărbătorită și de animale. Nu doar de oameni. La fel ca noi, și ele au familia lor. Și își poartă de grijă unul altuia. Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București a amintit într-o postare pe Facebook de faptul că sunt multe animale care au un comportament asemănător cu al oamenilor. Printre ele se numără urșii, urșii polari, elefanții, leii, girafele, mistreții și căprioarele. Câteva dintre familiile de animale pot fi admirate în expoziția permanentă a instituției.

„Deși avem tendința să credem că doar oamenii trăiesc în familii, apar tot mai multe studii făcute la animale care se asociază și trăiesc în grupuri familiale în care își dezvoltă relații care se aseamănă destul de mult cu comportamentul uman. Mai mult decât atât, multe animale sunt capabile să-și exprime afecțiunea pentru semenii lor. În special pentru pui sau membrii grupului din care fac parte. Familia este la fel de importantă în lumea lor ca și în lumea oamenilor. Vă invităm să admirați câteva dintre familiile de animale din expoziția permanentă a Muzeului și vă provocăm să le descoperiți la următoarea voastră vizită la noi”, scriu reprezentanții Muzeului „Grigore Antipa”.

Sursă foto: unsplash.com/Jochen van Wylick, unsplash.com/Vasilis Caravitis, unsplash.com/paweldotio

Polițe de asigurare pentru bullying. În ce țară se întâmplă asta

Articolul 15 mai – Ziua Internațională a Familiei. Nu doar oamenii o sărbătoresc apare prima dată în Stiripentrucopii.

Un alt raport arată că în aceeași perioadă 1,9 milioane de bebeluși s-au născut fără viață. Și mai trist este faptul că multe dintre aceste decese ar fi putut fi evitate prin asigurarea unui acces echitabil la servicii medicale de calitate care să vizeze atât sănătatea mamei, a nou-născutului, a copilului, cât și a adolescentului. „Mult prea mulți părinți se confruntă zilnic cu trauma pierderii propriului copil, uneori chiar înainte de prima suflare a acestuia. O dramă atât de mare, care poate fi prevenită, nu ar trebui considerată niciodată ca fiind inevitabilă. Se pot înregistra progrese printr-o voință politică mai puternică și prin investiții țintite pentru asigurarea unui acces echitabil la asistență medicală primară fiecărei femei și fiecărui copil”, a spus Vidhya Ganesh, directorul Diviziei de Analiză, Planificare și Monitorizare a Datelor din cadrul UNICEF.

Putem totuși să pomenim și de lucruri bune, într-o oarecare măsură. Rapoartele arată o scădere a riscului de deces la toate vârstele, la nivel mondial, după anul 2000. Rata globală a mortalității copiilor sub cinci ani a scăzut cu 50% de la începutul secolului, iar rata copiilor născuți morți a scăzut cu 35%. De asemenea, rata mortalității copiilor cu vârste mai mari și a tinerilor s-a diminuat cu 36%.

Importanța serviciilor medicale

Având la bază raportările din 2021, cât și cele mai vechi, agențiile spun că dacă nu se iau măsuri prompte privind serviciile medicale situația se poate înrăutăți. Estimările spun că aproape 59 de milioane de copii și de tineri vor muri până în 2030. De asemenea, aproape 16 milioane de bebeluși se vor naște fără viață. „Este extrem de nedrept că șansele de supraviețuire ale unui copil sunt condiționate doar de locul în care s-a născut. Și că există inegalități atât de mari în ceea ce privește accesul copiilor la serviciile medicale menite să salveze vieți.

Copiii de pretutindeni au nevoie de sisteme performante de asistență medicală primară. Care să răspundă nevoilor lor și ale familiilor lor, astfel încât să aibă cel mai bun start în viață și speranțe de viitor. Indiferent de locul în care s-au născut”, spune dr. Anshu Banerjee. Acesta e director pentru sănătatea mamei, a nou-născutului, a copilului și a adolescentului și pentru probleme legate de îmbătrânire în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.

Șansele de supraviețuire a copiilor depind în continuare de locul unde se nasc. Situația cea mai grea e în Africa Subsahariană și în Asia de Sud. Copiii născuți în Africa Subsahariană sunt expuși celui mai mare risc din lume de mortalitate în timpul copilăriei. De 15 ori mai mare decât riscul prezentat de copiii din Europa și America de Nord. De asemenea, multe mame din cele două regiuni pierd copiii la naștere. 77% dintre copiii născuți morți în 2021 provin din Africa Subsahariana și Asia de Sud.

Cum arată situația în România

În România, potrivit estimărilor, în 2021 rata de mortalitate în rândul copiilor sub cinci ani este de 6,88 la 1.000 de nașteri. Rata a fost mai mare în cazul băieților (7,48 la 1.000 de nașteri) decât în al fetelor (6,28 la 1.000 de nașteri). La noi în țară, tot în 2021, rata mortalității infantile a fost de 5,63 la 1.000 de nașteri. Cea neonatală a fost de 3,48 la 1.000 de nașteri.

Toate cifrele prezentate sunt influențate de accesul la servicii medicale de calitate și disponibilitatea acestora. Cele mai multe decese ale copiilor din lumea întreagă se înregistrează în primii cinci ani de viață. În plus, jumătate din ele se produc în prima lună de viață. De asemenea, peste 40% dintre decesele copiilor survin în timpul travaliului, majoritatea acestora putând fi prevenite prin accesul femeilor la îngrijiri de calitate pe tot parcursul sarcinii și în timpul nașterii.

Ultimele date privind gripa. Ce se întâmplă în unitățile de învățământ

Articolul Cifre alarmante. La fiecare 4,4 secunde un copil sau un tânăr a murit. Ce spun rapoartele ONU apare prima dată în Stiripentrucopii.

Înaintea Conferinţei Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, părerile experţilor au fost prezentate luni într-un raport. Ele au rolul alarmei dinaintea bătăliei, subliniind că oamenii sunt „indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice, respectiv temperatura globală. Ei trebuie neapărat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră dacă vor să limiteze efectele negative.

Primul raport după 7 ani

Raportul adoptat vineri de 195 de ţări prezintă cinci scenarii despre emisiile de gaze cu efect de seră. Ele sunt descrise de la cel mai optimist la cel mai pesimist.

Dacă aceste emisii nu sunt reduse, pragul de +2 grade Celsius va fi depăşit în decursul acestui secol. Acesta ar însemna eşecul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală „cu mult sub” +2 grade Celsius, dacă e posibil la +1,5 grade Celsius.

Deşi temperaturile au crescut până acum cu +1,1 grade Celsius, omenirea poate constata cu propriii ochi efecte deja în acţiune. Cu atât mai mult vara aceasta, odată cu incendiile care devastează vestul Statelor Unite, Grecia şi Turcia. La fel de periculoase sunt inundaţiile produse în Germania sau China sau temperaturile de până la 50 de grade Celsius în Canada.
„Dacă vi se pare că situaţia este acum gravă, amintiţi-vă că ceea ce vedem nu este decât prima salvă”, a comentat Kristina Dahl, din cadrul Union for Concerned Scientists.

Ipoteze, efecte, soluții

Chiar şi la +1,5 grade Celsius, valurile de caniculă, inundaţiile şi alte evenimente extreme vor spori într-un ritm „fără precedent” în  amploare, frecvenţă, perioadă sau zone afectate, avertizează raportul IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) .

„Pentru stabilizarea climei va fi nevoie de o reducere puternică, rapidă şi durabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră, în scopul ajungerii la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon”. Sunt cuvintele lui Panmao Zhai, copreşedintele grupului de experţi care au elaborat această primă parte a raportului IPCC.
A doua parte a documentului, dedicată efectelor, va fi publicată în februarie 2022. Ea arată cum viaţa pe Terra va fi inevitabil transformată peste 30 de ani, sau mai devreme.

A treia parte a raportului, care va aborda subiectul soluţiilor, este prevăzută pentru martie 2022. Calea de urmat este însă deja cunoscută în mare parte şi presupune configurarea unei economii decarbonizate.

Rolul raportului

„Raportul trebuie să sune alarma pentru cărbune şi energiile fosile înainte ca acestea să ne distrugă planeta”. Este ceea ce a a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. El acuză aceste forme energetice alături de defrişări de „sufocarea planetei”.

Întrucât emisiile de CO2 vor trebui reduse la jumătate până în 2030 pentru a atinge ţinta de +1,5 grade Celsius, toate privirile se vor îndrepta înspre Glasgow, unde în noiembrie se vor reuni lideri din lumea întreagă.
„Nu mai e timp de aşteptat şi nici loc de scuze”, a subliniat Antonio Guterres. El a mai afirmat că COP26 va trebui să fie un „succes” după această „alertă roşie pentru umanitate” lansată de IPCC.

Dar până în prezent, doar jumătate dintre guverne au revizuit angajamentele referitoare la emisii de gaze cu efect de seră. Precedenta serie de angajamente, luată cu prilejul Acordului de la Paris din 2015, va avea ca efect o încălzire de +3 grade Celsius. Asta doar dacă vor fi respectate. În ritmul actual, omenirea se îndreaptă spre temperatura globală crescută cu +4 sau +5 grade Celsius.
În ciuda tuturor previziunilor sale sumbre, IPCC oferă cu toate acestea şi o speranţă.
În cel mai optimist scenariu, temperatura globală ar putea reveni sub pragul de 1,5 grade Celsius până la sfârşitul secolului cu condiţia reducerii drastice a emisiilor şi a absorbirii unei cantităţi mai mari de CO2 decât cea emisă.

Consecințe ireversibile

Anumite consecinţe ale încălzirii globale sunt însă „ireversibile”, subliniază raportul. Sub influenţa topirii gheţarilor polari, nivelul apelor oceanelor va continua să crească timp de „secole, chiar milenii”. Mările au crescut deja cu 20 de centimetri din 1990. Ele ar putea creşte în continuare cu circa 50 de centimetri până în 2100, chiar la o încălzire de +2 grade Celsius.

„Pare îndepărtat, dar milioane de copii născuţi deja vor fi încă în viaţă în secolul al XXII-lea”, a subliniat Jonathan Bamber, unul dintre autorii raportului.
Pentru prima dată, IPCC subliniază de asemenea „că nu poate exclude” producerea unor „puncte de cotitură”, cum ar fi topirea calotei glaciare din Antarctica sau dispariţia pădurilor, care va duce sistemul climatic către o schimbare dramatică şi iremediabilă.

Lupta pentru salvarea mediului continuă

Nu este însă un motiv pentru a renunţa la luptă, ci dimpotrivă, mai spun oamenii de ştiinţă şi activiştii. De aceea, de importanță vitală este educația ecologică și este datoria tuturor să protejăm planeta, de exemplu reciclând.

„Nu suntem condamnaţi la eşec”, a remarcat Friederike Otto, unul dintre autorii raportului.
„Nu vom permite ca acest raport să fie uita pe un raft”, a subliniat la rândul său Kaisa Kosonen, din partea Greenpeace. „Îl vom aduce cu noi în tribunale”.

Dicționar

Gaze cu efect de seră: gazele cu efect de seră absorb energia solară reflectată, făcând atmosfera Pământului mai caldă

Ireversibil: nu mai poate fi reparat

Ce se întâmplă cu vremea în luna august

Articolul Oamenii încă mai pot salva planeta? Raportul ONU asupra încălzirii climei este înfricoșător apare prima dată în Stiripentrucopii.

Ziua Mondială a Populației se celebrează în data de 11 iulie pe plan internațional din 1987. Data coincide cu momentul când populația lumii a atins 5 miliarde.

Această sărbătoare atrage atenția factorilor de decizie asupra urgenței și importanței problemelor omenirii. Ea a câștigat popularitate, bucurându-se de sprijin și de interes din partea organizațiilor și a oamenilor din întreaga lume.

Speranța de viață 

În 2011, populația a depășit 7 miliarde, de zece ori mai numeroasă decât acum 400 ani, datorită îmbunătățirii standardelor de trai și medicale. Acest progres extraordinar, înregistrat în special în ultima sută de ani, a permis oamenilor să trăiască mai mult decât în secolele anterioare.

Speranța de viață a crescut de la 30 de ani în anii 1800 la 67 de ani la începutul anilor 2000. Creșterea remarcabilă a speranței de viață în ultimii 200 de ani se numără printre cele mai mari realizări ale omenirii.

Dacă în anii 1900 majoritatea nou născutilor nu depășeau vârsta de 50 de ani, speranța de viață depășește acum 83 de ani în Japonia și a atins 81 de ani în alte câteva țări dezvoltate.

Distribuția populației în lume

În 2021, în lume există 7,9 miliarde de oameni.
61% din populaţia globală trăieşte în Asia (4,7 miliarde), 17% în Africa (1,3 miliarde), 10% în Europa (750 milioane), 8% în America Latină şi Caraibe (650 milioane), iar restul de 5% în America de Nord (370 milioane) şi Oceania (43 milioane).
China (1,44 miliarde) şi India (1,39 miliarde) rămân cele două mari ţări, cu peste un miliard de oameni, reprezentând 19% şi 18% din populaţia lumii. În jurul anului 2027, se preconizează că India va depăşi China ca număr de populaţie.

Populația lumii  în viitor

Potrivit estimărilor Diviziei ONU pentru Populaţie, aproximativ 83 de milioane de oameni cresc populaţia lumii în fiecare an. Presupunând că nivelul fertilităţii va scade, populaţia globală va fi de 8,6 miliarde în 2030, 9,8 miliarde în 2050 şi 11,2 miliarde în 2100, conform proiecţiei de variantă medie. Ritmul de creştere a populaţiei va încetini drastic în unele zone, în timp ce altele va exploda.
Populaţia Africii se va tripla până în 2100, de la 1 miliard în 2011, la 3,6 miliarde. De altfel, populaţia Asiei va începe să scadă în jurul anului 2052 până la 5 miliarde.
În Europa începe cel mai repede declinul demografic: în 2025, numărul locuitorilor atinge  740 de milioane, apoi începe să scadă. Experții explică declinul populației prin trei factori: scăderea natalității, migrația în masă și o rată a mortalității relativ ridicată.
Țările occidentale și sud-europene încearcă să compenseze consecințele ratelor scăzute ale natalității prin atragerea unui număr mare de migranți. În 2016, creșterea populației din Europa a fost în principal rezultatul imgiranților.

Cei care sunt interesați de statistica populației în timp real pot vizita adresa https://www.worldometers.info/

Bucurie pentru părinții din China. Pot face mai mulți copii

Articolul Ziua Mondială a Populației apare prima dată în Stiripentrucopii.

Ziua Mondială a Radioului atrage atenția, în fiecare an, asupra importanței lui ca mijloc de comunicare. Prima transmisiune radio a fost făcută în 1896 de către Guglielmo Marconi. Atunci acesta a reușit să transmită numai semnale, nu și voce. De atunci și până acum au trecut mulți, mulți ani, iar radioul a rămas „în picioare”. Deși tehnologia s-a dezvoltat și au apărut televizoarele, telefoanele sau internetul, radioul rămâne un canal de comunicare foarte folosit.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului (WRD), UNESCO le cere posturilor de radio să sărbătorească ce-a de-a 10-a ediție a acestui eveniment și cei peste 110 ani de radio.

„Această ediție a WRD este împărțită în trei subteme principale:

– EVOLUŢIE. Lumea se schimbă, radioul evoluează. Această subtemă se referă la rezistența radioului, la durabilitatea acestuia;

– INOVAŢIE. Lumea se schimbă, radioul se adaptează și inovează. Radio a trebuit să se adapteze noilor tehnologii pentru a rămâne un mijloc de mobilitate accesibil oriunde și tuturor;

– CONEXIUNE. Lumea se schimbă, radioul se conectează. Această subtemă evidențiază serviciile radio oferite societății noastre – dezastre naturale, crize socio-economice, epidemii etc.”, se arată pe site-ul UNESCO.

Evoluție și curiozități

După ce a aflat de invenția lui Marconi, fizicianul Reginald Aubrey Fessenden inventează aparatul radio cu modulare de amplitutine (AM). Cu ajutorul lui transmite muzică și voci pentru prima oară în 1906, într-o primă emisiune. Mai târziu, în 1920 a început să funcționeze primul post de radio licențiat, în Pittsburgh, SUA. În același an au început să funcționeze și alte posturi de radio, însă acesta rămâne primul recunoscut datorită licenței.

După 1920 posturile de radio au început să apară în toată lumea. După 1930, radioul s-a schimbat continuu, tehnica s-a perfecționat, programele s-au îmbunătățit, iar realizatorii emisiunilor au devenit profesioniști. Pe undele radio putea fi transmis orice, de la muzică la piese de teatru, de la poezie la concerte, de la conferințe la știri.

În continuare vă prezentăm câteva curiozități despre cel mai vechi mijloc de comunicare, radioul:

• deși Marconi a făcut prima transmisiune radio, acest lucru nu era posibil dacă Nikola Tesla nu ar fi pus bazele principiilor pe care funcționează transmisia radio. Așadar, Nikola Tesla este considerat a fi inventatorul radioului;
• în anii 1901 și 1902 au fost realizate de către Guglielmo Marconi primele transmisiuni transatlantice prin unde radio;
• în 1 noiembrie 1928 a fost realizată prima emisiune radio din România. Aceasta se numea „Alo, Alo aici Radio București, România”;
• la Chișinău primul post de radio a apărut în anul 1939. Deși a apărut mai târziu, acesta a fost de două ori mai puternic decât cel de la București;
• cele mai multe reclame radio au o durată de 15 secunde. Deși pare un timp scurt, s-a dovedit că aceste reclame sunt cele mai eficiente.

Dicționar

Licență: autorizație eliberată de administrație prin care se permite practicarea unei anumite activități

Transatlantic: care străbate, care traversează Oceanul Atlantic;

Sursă: transilvaniareporter.ro, diez.md

Sursă foto: pixabay.com/Victoria_Borodinova

Articolul 13 februarie – Ziua Mondială a Radioului apare prima dată în Stiripentrucopii.

Ziua Internațională a Toleranței Zero față de Mutilarea Genitală a Femeilor este marcată, anual, la data de 6 februarie. Această zi trebuie să ne atragă atenția și să ne ajute să conștientizăm cât de gravă este situația.

Fiecare an are o tematică principală de dezbatere.  Anul acesta, programul comun UNFPA – UNICEF (Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) privind eliminarea mutilării genitale feminine și Comitetul Interafrican pentru Practici Tradiționale (IAC) lansează în comun tema pentru 2021. Aceasta este ”No Time for Global Inaction, Unite, Fund and Act to End Genital Female Mutilare.”

Multe țări se confruntă cu o ”criză în cadrul unei crize” din cauza pandemiei. În această perioadă s-a produs o creștere a mutilării genitale feminine. Organizația Națiunilor Unite solicită comunității globale să își  reimagineze o lume care le permite fetelor și femeilor să aibă voce, alegere și control asupra propriilor vieți.
”Deși practica există de mai bine de o mie de ani, există motive să credem că mutilarea genitală feminină s-ar putea încheia într-o singură generație. Faceți parte din conversația online și participați pe social media folosind materialul nostru oficial. Împărtășește lumii cum #Act2EndFGM!și participă sâmbătă, 6 februarie 2020 – 8:30-10:00 AM EST”, spun reprezentanții UNFPA-UNICEF.

Ce înseamnă mutilare genitală?

Mutilarea genitală a femeilor se referă la procedurile care implică îndepărtarea parțială sau totală a organelor genitale externe feminine sau alte vătămări ale organelor genitale feminine din motive non-medicale. De obicei, este făcută de un ”excizor” tradițional, cu o lamă și fără anestezie la fetele de până în 15 ani. Deși această practică este recunoscută la nivel internațional drept încălcare a drepturilor omului, aproximativ 68 de milioane de fete din întreaga lume riscă să fie mutilate genital până în 2030.

FGM cuprinde o serie de proceduri lipsite de cauze medicale, provocând o serie de probleme grave de sănătate. Printre aceste probleme se numără sângerarea severă, tumorile, infecții, infertilitatea, complicații la naștere sau risc crescut de deces în rândul nou-născuților. Această practică reflectă inegalitatea dintre sexe înrădăcinată adânc în anumite societăți. Este o o formă extremă de discriminare îndreptată împotriva femeilor.

Își are originile într-un amestec de motive culturale și sociale, cum ar fi presiunea și convenția socială, credințele că practica are sprijin religios sau idei de frumusețe și puritate. Practica este anterioară creștinismului și islamului.

Mutilarea genitală a femeilor (FGM – Female Genital Mutilation) reprezintă o violare a drepturilor la sănătate, siguranță și integritate fizică, a dreptului la libertate în fața torturii și a tratamentelor crude, inumane sau degradante și a dreptului la viață.

Unde se întâmplă aceste nenorociri?

Concentrată inițial în 30 de țări din Africa şi Orientul Mijlociu, FGM este o problemă universală fiind practicată și în câteva țări din Asia şi America Latină. Totodată, practica FGM continuă în rândul populației imigrante care locuiește în Europa de Vest, America de Nord, Australia şi Noua Zeelandă.

 Organizația Națiunilor Unite depune eforturi pentru eradicarea sa completă până în 2030, urmând spiritul obiectivului 5 de dezvoltare durabilă. Din 2008, UNFPA (Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) , împreună cu UNICEF, conduce cel mai mare program global de accelerare a eliminării mutilării genitale feminine.

 Programul comun se concentrează în prezent pe 17 țări din Africa și Orientul Mijlociu. Acest program susține, de asemenea, inițiativele regionale și globale. De-a lungul anilor, acest parteneriat a înregistrat realizări semnificative. De exemplu, peste de 2,8 milioane de persoane au participat la declarațiile publice de eliminare a MGF, iar numărul comunităților care stabilesc structuri de supraveghere pentru urmărirea fetelor s-a dublat și a protejat 213.774 de fete de a fi supuse practicii.

Știați că…

• Numai în 2021, există 4,16 milioane de fete în întreaga lume, care riscă să fie supuse mutilării genitale feminine.
•  Potrivit unui studiu UNFPA (pre-COVID-19), costul prevenirii mutilării genitale feminine este de 95 USD pe fată astăzi.
•  30 de țări în care este predominantă mutilarea genitală feminină se confruntă cu o creștere ridicată a populației.
• Cel puțin 30% dintre fetele sub 15 ani sunt supuse acestor rele tratamente
•  Aproximativ 1 din 4 fete și femei, sau 52 de milioane în întreaga lume, au experimentat mutilarea genitală feminină, efectuată de personalul sanitar,

ŞTIRI PENTRU COPII vă ține la curent cu ultimele noutăți.

Dicționar:

Excizie: extirpare a unei porțiuni de țesut sau de organ

Sursă: un.org/en

Sursă foto: un.org/en

Articolul 6 februarie-Ziua Internațională a Toleranței Zero față de Mutilarea Genitală a Femeilor. Ce înseamnă mutilarea genitală? apare prima dată în Stiripentrucopii.

Anul 2021 a fost declarat Anul internaţional pentru eliminarea muncii copiilor („International Year for the Elimination of Child Labour”). La 25 iulie 2019, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în mod unanim rezoluţia privind această decizie şi a cerut Organizaţiei Internaţionale a Muncii să preia iniţiativa implementării, relatează Agerpres.

La 1 iunie 1999 a avut loc, la Geneva, Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Cu acel prilej, la data de 17 iunie, a fost adoptată Convenţia privind cele mai grave forme ale muncii copiilor. Documentul are la bază, printre altele: Convenţia şi Recomandarea privind vârsta minimă de angajare (1973); Rezoluţia privind eliminarea muncii copiilor, adoptată la Conferinţa Internaţională a Muncii la cea de-a 46-a sesiune a sa (1996); Convenţia drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (1989), precum şi Convenţia suplimentară a Naţiunilor Unite privind abolirea sclaviei, a comerţului cu sclavi şi a instituţiilor şi practicilor similar sclaviei (1956), potrivit cdep.ro.

COVID-19 şi exploatarea copiilor prin muncă

Iniţiativa declarării anului 2021 ca an internaţional pentru eliminarea muncii copiilor este cu atât mai relevantă, cu cât criza provocată de pandemia de COVID-19 riscă să ducă la intensificarea fenomenului. În acest sens, raportul „COVID-19 şi exploatarea copiilor prin muncă: o perioadă de criză ce impune luarea unor acţiuni” publicat în iunie 2019 de Organizaţia Internaţională a Muncii şi UNICEF atrage atenţia că „Odată cu scăderea vertiginoasă a veniturilor familiilor din cauza pandemiei, în lipsa sprijinului, multe dintre ele pot recurge la munca efectuată de copii”, conform unicef.org.

2021 – anul internațional pentru eliminarea muncii copiilor

„Adoptarea de măsuri imediate şi eficiente pentru a eradica munca forţată, pentru a pune capăt sclaviei moderne şi traficului de fiinţe umane şi pentru a asigura interzicerea şi eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor, inclusiv recrutarea şi utilizarea copiilor-soldaţi, şi până în 2025, eliminarea muncii copiilor în toate formele sale”, se arată în proiect la punctul punctul 8.7, conform http://dezvoltaredurabila.gov.ro.

Dicționar

Rezoluție:hotărâre luată în urma unor dezbateri colective;

Sursa foto Pixabay / Mrleyli

Articolul 2021 – anul internațional pentru eliminarea muncii copiilor apare prima dată în Stiripentrucopii.

Ziua Mondială a Limbii Arabe este celebrată anual la 18 decembrie, începând din 2012. În această zi, în 1973, Adunarea Generală a ONU a adoptat limba arabă ca limbă oficială a Organizației, a șasea din lista limbilor oficiale, alături de engleză, franceză, spaniolă, rusă și chineză. În fiecare an se organizează evenimente culturale în toate țările din lume unde există nativi arabi, dar și la centrele lingvistice care țin cursuri în această limbă

Ce este atât de fascinant la această limbă?

Limba arabă reprezintă un pilon al diversității culturale a umanității. Este una din cele mai răspândite limbi din lume. Peste 290 de milioane de persoane din lume o vorbesc. Araba poate fi clasică sau dialectală, sub formă de exprimarea orală sau scriere poetică.  Limba arabă a ”dat sensuri noi”  în domenii precum arhitectura, filosofia, poezia și muzica.

Știai că arabii au preluat de la indieni în secolul IX semnele pe care noi le numim astăzi ”cifre arabe”? Fără ei noi am fi rămas la cifre romane. “Zero” este invenția cea mai importantă a sistemului de cifre arabe.

Așa cum le cunoaștem astăzi, cifrele arabe au fost descrise de un savant (matematician, astronom, geograf) persan, Al Khawarizmi, din secolul al IX-lea, ale cărui opere, scrise în limba arabă, au facilitat introducerea algebrei în cultura europeană. De altfel, de la el, cel care este considerat “Părintele algebrei”, au rămas termenii de algebră și algoritm.

”Limba arabă este un mod de a pătrunde într-o lume o istorie bogată, credințe diferite, obiceiuri și tradiții orientale. Araba a jucat un rol de catalizator în cunoaștere, promovând diseminarea științelor şi filosofiilor grecești și romane în Renașterea europeană. Aceasta a ușurat un dialog al culturilor de-a lungul drumurilor mătăsii, de pe coasta Indiei până în Cornul Africii” – notează site-ul UNESCO.

„Deși are partea sa de amenințare la adresa multilingvismului, inteligență artificială reprezintă şi o sursă formidabilă de oportunități și perspective. Odată cu dezvoltarea instrumentelor de traducere instantanee, poate facilita dialogul între popoare și culturi. Cu ajutorul ”tutorialelor” îmbunătăţite și personalizate, ar putea, de asemenea, să ușureze învățarea mai multor limbi și astfel să promoveze dezvoltarea limbii arabe”, a transmis Audrey Azoulay, Directoarea generală a UNESCO

ŞTIRI PENTRU COPII vă ține la curent cu ultimele noutăți.

Dicționar:

A facilita: a ușura

Sursă:  en.unesco.org

Sursă foto: agerpres

Articolul 18 decembrie: Ziua Mondială a Limbii Arabe. De ce este specială această limbă? apare prima dată în Stiripentrucopii.