Articolul Voi știți ce se întâmplă cu banii uzați? Obiecte din casele noastre pot conține rămășițele acestora apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>
Majoritatea copiilor au însoțit până acum un adult la bancă sau la un bancomat. Este posibil ca aceștia să fi văzut atunci bancnote nou nouțe ieșind din bancomat. Cu siguranță printre acestea se aflau și bancnote mai vechi, deja utilizate de numeroase persoane până să ajungă în mâinile noastre. Ce se întâmplă totuși cu bancnotele pe care nu le mai putem utiliza pentru că sunt foarte deteriorate?
Bancnotele țării noastre
Există bancnote de diferite valori. În prezent acestea pornesc de la valori de un leu și ajung până la 500 de lei. Deși valoarea lor este diferită, toți banii se cheltuiesc la fel. Leul românesc este unitatea monetară a țării noastre. Înainte de luna iulie a anului 2005, leul românesc avea în plus alte patru zerouri. Astfel 1 leu din ziua de astăzi era 10.000 lei “vechi”. Deși în alte țări, unde bancnotele sunt făcute din hârtie, posibilitatea de a distruge banii este mai ușoară, în țara noastră bancnotele din plastic sunt mai rezistente. Mulți dintre noi suntem însă curioși să aflăm ce se întâmplă cu bancnotele deteriorate care sunt returnate la bancă. Dar ce se întâmplă când o bancnotă devine prea învechită? În timp, ele pot fi rupte și deteriorate.
Vezi această postare pe Instagram
Voi știți ce se întâmplă cu banii uzați?
„Ei bine, la fel ca toate bancnotele ce sunt retrase din circulație, trec printr-un proces meticulos de mărunțire. Tocătura obținută, pe care o vedeți în înregistrarea video, pleacă apoi pe circuitul reciclării și reutilizării pentru realizarea unor produse noi din plastic”, putem afla conform paginii de Instagram a Banca Națională a României.
Vezi această postare pe Instagram
Bancnotele devin diferite obiecte pe care le utilizăm în viața de zi cu zi. Unele umerașe, găleți, dibluri, distanțier pentru construcții sau alte obiecte din casele noastre pot conține astfel rămășițele bancnotelor vechi. Dacă bancnotele trebuie înlocuite, băncile vor solicita emiterea unora noi. Ne este recomandat să nu încercăm să distrugem bancnotele acasă deoarece acestea nu vor fi înlocuite cu unele noi iar cel care o distruge poate ajunge chiar și la închisoare. Astfel de fapte se pedepsesc cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.
Sursa foto: pinterest.com
Articolul Voi știți ce se întâmplă cu banii uzați? Obiecte din casele noastre pot conține rămășițele acestora apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Articolul Voi ce credeți că sunt acestea? De fapt, nu ați mai văzut așa ceva apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>
Cu toți iubim torturile. Pentru mulți, ele sunt partea favorită a aniversărilor sau a evenimentelor speciale. Pe lângă că sunt delicioase, multe dintre ele arată și spectaculos. De ani de zile, torturile nu mai sunt doar delicatese, ci am putea să le considerăm chiar opere de artă.
Totuși, cât de departe se poate merge cu arta decorării torturilor? Tuba Geçkil, o femeie din Turcia, a decis să ducă acest preparat la un nou nivel. Ea nu doar că prepară torturi delicioase, dar le face să arate ca și obiecte din viața noastră de zi cu zi. Urmărind creațiile sale, nu ai cum să îți dai seama dacă ele sunt torturi sau obiecte reale.
A devenit populară cu ajutorul social media
Creațiile lui Geçkil au devenit virale pe rețelele sociale acum câțiva ani. De atunci, ea a fost difuzată și la diverse televiziuni din Statele Unite și din Europa. Este și de înțeles de ce. Modul în care reușește să facă torturile să pară obiecte reale este absolut fascinant. De atunci și până azi, Geçkil și-a creat un adevărat business la care apelează vedete din toată lumea.
Ideea acestor torturi realiste a venit în urma preparării unui tort pentru fiul său. În timp ce îl pregătea, Geçkil și-a dat seama că orice poate fi un tort. Din acel moment, ea a decis să-și creeze paginile de social media pentru a-și împărtăși creațiile cu toată lumea. La început, ea a preparat obiecte simple precum căni de cafea, pantofi, piersici și aparate de cafea.
Artista culinară din Turcia este la origini un bucătar și un artist. Ea și-a reprezentat țara la numeroase competiții internaționale, reușind chiar să și câștige patru medalii de aur și una de argint la IKA Olympics, cel mai prestigios concurs de genul. În prezent, ea a decis să-și împartă cunoștințele cu alți, oferind lecții online de modelare a torturilor atât în Turcia, cât și în afara țării ei.
Sursă foto/video: instagram.com, facebook.com
Articolul Voi ce credeți că sunt acestea? De fapt, nu ați mai văzut așa ceva apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Articolul Istoria României, reflectată în obiecte-simbol, prezentată publicului nord-american apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Programul „Istoria României într-un obiect” a fost iniţiat de Institutul Cultural Român de la New York şi este la al treilea sezon. Acesta continuă cu „Grupul statuar Liber Pater cu Pan şi panteră”. Este o piesă cu o poveste extraordinară, descoperită în sanctuarul zeului vinului de la Apulum.
Noua serie din „Istoria României într-un obiect”
Noua serie de trei episoade este realizată în colaborate cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba-Iulia şi Consiliul Judeţean Alba.
Obiectele prezentate în următoarea perioadă sunt: „Grupul Statuar Liber Pater cu Pan şi panteră”, „Sala Unirii şi Declaraţia lui Vasile Goldiş” şi „Aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza”.
Ele vor apărea sub forma unor postări elaborate (reproduceri, texte explicative și video de prezentare) pe platformele de social media ale ICR New York (website, YouTube, Facebook, Instagram).
Consultanţa de specialitate va fi asigurată de arheologii, istoricii şi curatorii Muzeului Naţional al Unirii din Alba-Iulia Anca Timofan şi Tudor Roşu, aflaţi sub coordoarea directorului Gabriel Rustoiu.
Ce își propune „Istoria României într-un obiect”
Prin acest proiect, Institutul Cultural Român la New York readuce în atenţia publicului american obiecte şi artefacte. Prin simbolism, acestea reconstituie epoci definitorii din istoria naţională pentru publicul american şi internaţional, sintetizând contextul cultural, economic, tehnologic, politic.
Această continuare a celui de-al treilea sezon al seriei vine în completarea celor realizate începând din 4 mai 2020. Ele sunt în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Naţional al Banatului.
Până acum, au fost prezentate 30 de artefacte şi obiecte, acoperind cele mai diverse perioade şi zone istorice ale României.
Seria de istorie românească este una dintre cele 7 serii permanente derulate de ICR New York. Ea prezintă, prin conţinuturi online originale, exclusive, într-un mod atractiv şi inteligibil pentru publicul străin, diversitatea expresiilor creativităţii şi istoriei româneşti. De asemenea, promovează unele dintre cele mai semnificative contribuţii intelectual-academice la înţelegerea şi dezvoltarea relaţiilor româno-americane.
Mai multe detalii despre proiectele în desfăşurare pot fi găsite pe reţelele de socializare ale Institutului:
Facebook: https://www.facebook.com/RCINY/
Website: https://www.rciusa.info/
Instagram: https://www.instagram.com/romanianculturalinstituteusa/
Twitter: https://twitter.com/RomanianY
You Tube: https://www.youtube.com/channel/UCVC1AC-TWeHLtaFjVXOlOtw
Sergei Polunin, superstarul rebel al dansului, pentru prima dată în România
Articolul Istoria României, reflectată în obiecte-simbol, prezentată publicului nord-american apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Articolul Ce este și cum funcționează un muzeu. Interviu cu managerul Muzeului Național al Banatului, Claudiu Ilaș apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Ce este un muzeu
Dennis Vainic: Cum pot adulții să le explice copiilor ce este acela un muzeu?
Claudiu Ilaș: Părinții le pot spune copiilor că muzeul este locul în care pot vedea cum au trăit strămoșii nostri, ce au făcut ei, cum decurgea viața lor. La mai pot spune că aici pot vedea obiecte frumoase care merită păstrate și arătate copiilor, dar și celor mari. La muzeu pot să participe și la evenimente, de asemenea, nu doar la expoziții, pentru că noi am realizat și multe evenimente pentru copii.
Dennis Vainic: De ce s-au înființat muzeele?
Claudiu Ilaș: Muzeele au apărut datorită dorinței oamenilor de a vă arăta vouă, copiilor, dar și familiilor voastre și celor care nu aveau, colecții de obiecte și opere de artă din trecut. Pentru că, prima dată au apărut colecțiile private. Adică, oamenii care erau mai bogați își permiteau să cumpere diferite obiecte și aveau colecții personale de obiecte deosebite, vechi, scumpe. Între timp s-au gândit că nu este suficient să arate doar prietenilor aceste colecții. Adică tuturor celor care își doresc să le vadă. Așa au apărut muzeele publice. Unul dintre primele muzee publice este British Museum din Anglia.
Diferența dintre un muzeu național și unul normal
Dennis Vainic: Cu ce este diferit un muzeu național de unul „normal”?
Claudiu Ilaș: Muzeul Național este un muzeu care are colecții mai mari, mai deosebite. Este un muzeu cu o importanță mult mai mare pentru regiune sau pentru țară. Altfel spus, e un muzeu cu obiecte care nu se găsesc decât acolo. Un muzeu care are de arătat tuturor celor care vin să îl viziteze expoziții pe care nu le mai pot vedea niciunde altundeva. Astfel, el este și de o impotranță foarte mare pentru regiunea sau țara respectivă. Iar un muzeu județean, cum am fost și noi înainte (pentru că noi avem titlul de Muzeu Național al Banatului, adică „muzeul de interes național”, doar din 2016), e un muzeu mai micuț care are și el obiecte frumoase, dar nu atât de deosbite și nu foarte multe.
Ce obiecte se expun în muzeu
Dennis Vainic: Cum hotărâți ce obiecte se expun în muzeu?
Claudiu Ilaș Este o muncă de echipă. Lucrăm împreună cu specialiștii noștri, cu cercetătorii angajați în muzeu, cu muzeografii. Și, împreună, hotărâm ce expoziții ar fi mai interesante pentru voi, publicul nostru. Facem expoziții și pentru copii. Dar mai mult pentru adulți. Expozițiile se aleg și în funcție de elementele care au fost recente sau mai demult. Deci este o muncă de echipă și se face la propunerea muzeografilor dar și în funcție de ce obiecte avem în depozit.
Expoziții cu desene ale copiilor
Dennis Vainic: Dacă aducem desene și obiecte la muzeu le primiți?
Claudiu Ilaș: Dacă voi, copiii, vreți să faceți o expoziție la muzeu, faceți ceva desene la școală, sigur că da. După ce le veți da doamnei învățătoare le putem expune. Facem o expoziție doar a clasei voastre sau a școlii. Am mai făcut astfel de expoziții pentru copii. Și, de obicei, facem aceste expoziții în perioada Crăciunului cu o anumită temă. Sau de Paști sau de Ziua Copilului am avut expoziții cu picturi sau desene făcute de cei mici.
Restauratorul dă viață obiectelor
Dennis Vainic: Ce face un restaurator?
Claudiu Ilaș: Un restaurator putem spune că dă viață obiectelor din muzeu. El le repară, mai simplu spus. De cele mai multe ori, obiectele se scot din pământ și sunt stricate sau deteriorate din cauza condițiilor în care au stat. Ca să le putem expune ele se repară, se restaurează. Dacă primim o donație, la fel trebuie procedat, dacă obiectul respectiv nu este într-o stare foarte bună. Pur și simplu se reface ceea ce lipsește, se restaurează. Este foarte grea această muncă. Un restauratorar e un rol foarte important în orice muzeu. Chiar dacă o piesă este bună, în timp se poate să arate mai rău și atunci restauratorul intervine și o aranjaează astfel încât să fie frumoasă din nou.
Ce face muzeograful
Dennis Vainic: Ce face un muzeograf?
Claudiu Ilaș: Muzeograful este persoana care se ocupă de colecție, persoana care propune expoziții, persoana care vine tot timpul și vă face ghidaje, vă explică ce este în expoziție, persoana care poate propune ca voi să veniți și să aveți o activitate în muzeu. Muzeograful este unul dintre oamenii pe care muzeul se bazează foarte mult. Fără muzeografi noi nu am putea face expozițiile acestea frumoase și evenimentele. Pe lângă că fac expoziții, muzeografii fac și cercetare. Muzeografi sunt, de fapt, și arheologii care sapă pe șantierele arheologice.
Cea mai importantă descoperire
Dennis Vainic: Care este cea mai importantă descoperire pe care o aveți în muzeu?
Claudiu Ilaș: Avem multe descoperiri foarte importante și pentru țara noastră dar și pentru resul lumii. Una dintre cele mai importante descoperiri este Sanctuarul neolitic de la Parța. Acest are o vechime de aproximativ 6.000 de ani.
Noi avem foarte multe descoperiri importante. De exemplu, avem niște descoperiri foarte importante și foarte frumoase de la Cornești, care au fost făcute anul trecut.
Trebuie știut că avem foarte multe șantiere arheologice unde s-au găsit obiecte foarte frumoase și deosebite. Și vom face și expoziții pentru a le arăta. Dar specialiștii, și ai noștri și cei internaționali, spun că Sanctuarul neolitic de la Parța este una dintre cele mai impotante descoperiri pe care Muzeul Banatului de atunci le avea și pe care o deține și în continuare.
Cum ajunge un obiect o piesă de muzeu
Dennis Vainic: Cum ajunge un obiect o piesă de muzeu?
Claudiu Ilaș: Obiectele și piesele pot ajunge în mai multe feluri la noi în muzeu. De exemplu, prin descoperiri arheologice, după ce se sapă într-un șantier arheologic apar tot felul de obiecte și piese care se restaurează, după cum am spus. Alte obiecte provin din donații, iar altele prin achiziții, adică se cumpără obiecte valoroase și importante.
Dar cele mai multe ori, obiectele care au intrat la noi în colecție anul trecut au fost din donații. Ceea ce înseamnă că interesul oamenilor pentru muzeu este din ce în ce mai mare.
Cine hotărăște ce trebuie să fie în muzeu
Dennis Vainic: Sunt multe lucruri foarte frumoase în lume. Cine hotărăște ce trebuie să fie în muzeu?
Claudiu Ilaș: Fiecare muzeu are un anumit specific. De exemplu, Muzeul Național al Banatului este un muzeu care are și istorie și arheologie și știntele naturii.
De obicei muzeografii hotărăsc ce este mai important și ce ar trebui să intre în expozițiile muzeului. Sunt specialiști pe epoci și fiecare se ocupă de epoca pe care s-a axat în perioada în care a studiat meseria sa. Dar această decizie ține și de regiune, de țara unde sunt muzeele, în funcție și de aria geografică. Pentru că unele lucruri sunt mai importante pentru noi față de altele care sunt mai importante pentru un muzeu, de exemplu, din altă țară. Dar cei care se ocupă și decid sunt muzeografii și cercetătorii.
De ce nu avem voie să facem fotografii în muzeu
Dennis Vainic: De ce nu se pot face poze și filmări în muzeu?
Claudiu Ilaș: În unele muzee, pentru a nu deteriora obiectele, mai exact picturile, s-a decis să nu se permita fotografierea lor. Mai ales cu acel blitz, lumina care se declanșează în momentul fotografierii în zone mai întunecate, și care poate deteriora pigmentul dintr-o pictură. Sau pur și simpu pentru că muzeul respectiv preferă să vină vizitatorii să vadă direct acele obiecte nu să le vadă într-o poză. Cam de aceea nu permit fotografierea.
Dar, în ultima vreme, sunt tot mai puține muzee cu această restricție. Majoritatea muzeelor lasă lumea să fotografieze. Unele muzee cer însă și o taxă pentru a fi fotografiat un anume obiect.
Cum era viața în trecut
Dennis Vainic: Ne puteți povesti cum era viața în trecut? Pe ce dormeau stramoșii noștri?
Claudiu Ilaș: Viața în trecut era mult mai simplă și mai grea pentru că oamenii nu aveau posibilitatea să își cumpere de la magazin mâncarea, de exemplu. Ca să aibă ce mânca, ei trebuiau să vâneze. Nu aveau materiale pentru a-și construi locuințele și construiau unele din lemn, din nuiele, pe care, de asemenea, trebuiau să și le procure singuri.
Dar strămoșii noștri, față de noi, cred că erau mult mai relaxați. Noi avem acum probleme cu acest stres din cauza vieții care s-a modificat foarte mult. Chiar dacă ne este mai ușor să mâncăm și să cumpărăm mâncare, ei erau mult mai fericiți pentru că nu erau expuși la atâtea informații false, cu atâtea răutăți, nu aveau nevoia de a-și cumpăra tot felul de lucruri, tot mai multe și tot mai neimportante. Ei trăiau mai simplu, singura lor grijă era să aibă ce să mănânce și o locuință și cam atât.
De ce erau strămoșii noștri mai puternici
Dennis Vainic: Cum erau strămoșii noștri atât de puternici dacă nu existau greutăți ca acum?
Claudiu Ilaș: Nu existau greutăți ca acum, dar oamenii, înainte vreme, se foloseau doar de forța fizică pentru a construi o locuință sau pentru a vâna, de exemplu. Drept urmare, au ajuns să fie foarte puternici, alfel nu reușeau să vâneze; nu trăiau foarte mult pentru că strămoșii noștri trebuiau să se ferească și de animalele sălbatice periculoase.
Dicționar
Șantier: proces în plină desfășurare de creare a unei opere literare, artistice sau științifice;
Arheologie: știință care studiază trecutul istoric al omenirii pe baza interpretării urmelor materiale păstrate.;
Acest interviu este publicat în cadrul campaniei “Micii jurnaliști, în dialog cu marii oameni de cultură din Timiș, pe www.ştiripentrucopii.com” – acțiune cofinanțată de Consiliul Județean Timiș.
Campania a debutat în luna iulie și va continua până la sfârșitul anului. Colaboratorii noștri, jurnaliștii juniori, sunt tineri și copii în vârstă de până la 18 ani din județul Timiș. Vă invităm să vă alăturați campaniei.
Copiii și tinerii interesați să colaboreze cu ȘTIRI PENTRU COPII sunt invitați să ne scrie la stiri@stiripentrucopii.com. Ei vor fi inițiați în tainele jurnalismului și vor intra în contact cu oameni fascinanți și o lume minunată, cea a culturii!
Articolul Ce este și cum funcționează un muzeu. Interviu cu managerul Muzeului Național al Banatului, Claudiu Ilaș apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Articolul Jocurile de rol – Secretul unor activități de succes în familie apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Jocurile de rol sunt extrem de utile în educaţia copilului. Acestea îi dezvoltă imaginaţia şi îl poate ajuta să înveţe lucruri noi. Reţeta succesului este cât se poate de simplă: dispoziţie, o poveste bună pentru joc şi un desert delicios.
Vânătoare de comori în Egipt și marionetist cu banane
Copiii devin marionetişti, iar obiectele casnice devin marionete. Puteți porni în aventuri împreună. Cecilia Julve este o mamă din Belgia care a inventat jocul intitulat ”Mormântul misterios-căutătorul de comori” pentru copii de 8 – 12 ani. Cu puţină imaginaţie puteţi deveni într-o clipă faraonul Egiptului sau căutătorul de comori. Casa devine o piramidă unde dvs. sunteţi Tutankhamon şi conduceţi Egiptul, cel puţin asta crede copilul dvs. Jocul este valabil numai şi numai dacă cel mic ştie cine este Seth și a auzit despre faraoni. Pentru joc vă trebuie hârtie, foarfeci, 5 – 10 perechi de șosete (neapărat o șosetă fără pereche unde vine ascuns indiciul), creion, plastelină și comoara (mâncare, ciocolată, jucărie, etc). Ascundeți comoara și oferiți copilului o serie de indicii pentru a o găsi. Cel mic trebuie să localizeze Egiptul pe hartă, să treacă printr-o cursă de obstacole și să rezolve tot felul de jocuri de cuvinte sau exerciții de matematică.
Puteți face o marionetă cu ajutorul unor fructe și obiecte din casă. Spaniolii propun un atelier online unde copiii între 5-12 ani pot face singuri marionete. Acest atelier promite să îi învețe pe copii să construiască marioneta din mop, banane și bucăți de material. Astfel puteți deveni prințese, eroi și orice vă trece prin minte. Tot în Spania o companie oferă spectacole cu marionete pe Youtube pentru copii și părinți. Vă puteţi distra împreună cu familia.
Acestea sunt doar câteva idei. Voi puteți inventa acasă propriul joc și proprile reguli. ŞTIRI PENTRU COPII vă ţine la curent cu ultimele noutăţi. Citiţi site-ul nostru în fiecare zi pentru cele mai bune idei de petrecere a timpului în familie. Vă invităm să citiţi aici un articol despre activităţi pentru copii şi părinţi. Nu uitaţi că imaginația este extrem de importantă
Dicţionar:
Fundamental: esenţial
Faraon: conducător al Egiptului
Sursă: elpais.com
Sursă foto: elpais.com
Articolul Jocurile de rol – Secretul unor activități de succes în familie apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Articolul Museum of London colectează obiecte din pandemia de coronovirus apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Museum of London a decis să organizeze o expoziție cu obiecte din timpul pandemiei de coronavirus. Aceștia invită publicul să doneze orice fel de obiecte, indiferent de starea lor pentru a le prezenta generațiilor viitoare. Oamenii pot aduce desene, picturi, jurnale, obiecte folosite la aranjarea părului, etc. Curatorii caută și postări populare de social media (meme).
”Nimic nu e prea insignificant. Obiectul nu trebuie să arate extraordinar sau special, suntem interesaţi de semnificaţia sa. Deseori, când oamenii se gândesc la muzee, cred că obiectele pe care le posedă nu îndeplinesc standardele unui muzeu, dar noi avem inclusiv bilete de metrou, tot felul de lucruri”, a declarat Beatrice Behlen, curator principal în cadrul muzeului pentru bbc.co.uk
La final Behlen a adăugat un mesaj prin care să îi încurajeze pe britanci să aducă obiecte: ”Ce ai vrea ca oamenii să-şi amintească din această perioadă? Te afli în posesia unor obiecte care ne pot ajuta să spunem această poveste?”
Expoziția pe tema coronavirus nu va fi inaugurată în viitorul apropiat, dar trebuie completată pentru a fi gata pentru marele moment. Organizatorii se aşteaptă la foarte multe donaţii.
Museum of London a mai colectat obiecte din epidemii în trecut. De exemplu, a colectat ținuta purtată de regina Victoria când nepotul ei a murit de gripă rusească sau obiecte care amintesc de lupta cu malaria din secolul XX.
ŞTIRI PENTRU COPII te ţine la curent cu ultimele noutăţi. Vă recomandăm aici un articol despre autoriţăţile spaniole care colectează informaţii şi desene făcute de copii în izolare. Citiți site-ul nostru în fiecare zi. Nu uitaţi că de acasă putem scrie istoria.
Dicţionar:
Curator: persoană care se ocupă de o expoziție
Muzeograf: specialist în muzeografie, disciplina care se ocupă cu descrierea și istoria muzeelor
Sursă: bbc.co.uk
Sursă foto: bbc.co.uk,Museum of London
Articolul Museum of London colectează obiecte din pandemia de coronovirus apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>