În cadrul evenimentului eFAST Gaming și Sport, organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România și Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, a luat cuvântul și președintele Institutului Sportiv Român, Adrian Socaciu. Acesta a prezentat câteva date despre practicarea sportului în România. „Vreau să fac o radiografie în cifre a ceea ce înseamnă sport și gaming în momentul de față. Datele ne spun că 62% dintre români nu mai practică deloc activitate fizică și România se află în top 5 cele mai sedentare țări din lume în momentul de față. Și avem 2% dintre români care frecventează în mod activ sălile de sport și 18% care aleg să facă mișcare”, a afirmat Socaciu, potrivit agerpres.ro.

Obezitatea în rândul copiilor, o problemă globală

Printre cele mai mari probleme cu care omenirea se confruntă se numără și obezitatea în rândul copiilor. În anul 2016, numărul copiilor supraponderali cu vârsta sub cinci ani a fost estimat undeva la 41 de milioane. Aproape jumătate dintre aceștia trăiau în Asia, în timp ce un sfert trăiau în Africa. Majoritatea copiilor obezi tind să rămână așa și atunci când devin adulți. Ei riscă să dezvolte de-a lungul vieții probleme serioase precum diabetul sau diverse boli cardiovasculare. În 2021, obezitatea a fost principala cauză a 2,8 milioane de decese. Din fericire, supraponderabilitatea poate fi prevenită prin educație.

Principala cauză a obezității este un dezechilibru între numărul de calorii consumate și cele folosite de corpul nostru pentru energie. Dieta include de cele mai multe ori alimente bogate în grăsimi și zahăr, și mai puține vitamine și minerale. De asemenea, de-a lungul timpului oamenii au devenit tot mai sedentari. Aceștia nu mai fac mișcare fizică, iar printre motive se numără hobby-urile moderne, cum ar fi vizionatul de filme / seriale sau gaming-ul.

Sursă foto: unsplash.com/Caleb Woods

E o chestiune de zile. Băuturile energizante, interzise la vânzare minorilor

Articolul Copiii nu fac sport, iar părinții le sunt exemple apare prima dată în Stiripentrucopii.

Măsurile vizează direct și explicit copiii și tinerii. De ani buni, obezitatea în rândul celor mici crește constant și alarmant de mult. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îşi revizuieşte pentru prima dată liniile directoare pentru abordarea obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor. OMS va actualiza recomandările și în cazul adulţilor, a mai spus Francesco Branca. Organziația a publicat ultima dată în 2000 directivele sale pe această temă. Acestea sunt folosite ca model pentru ţările care nu dispun de resurse pentru a-şi elabora propriile planuri.
Organizaţia ONU a însărcinat Institutul de Cercetări Farmacologice Mario Negri din Milano, Italia, să evalueze rezultatele în ceea ce priveşte utilizarea tuturor medicamentelor pentru pierderea în greutate în cazul copiilor şi adolescenţilor – de la tratamente mai vechi precum Xenical de la GSK până la cele mai noi şi eficiente, precum Wegovy, Eli Lilly şi Mounjaro, a declarat Branca pentru Reuters. Rezultatele nu sunt deloc cele care au fost promovate de farmaciști.

Obezitatea a crescut alarmant în rândul copiilor

„Genul de comunicare care s-a făcut în jurul acestor medicamente – „Am găsit o soluţie” – este greşită, a spus Branca. Medicamentele pentru obezitate sunt importante, însă trebuie să facă parte dintr-o abordare mai cuprinzătoare. Aceste medicamente nu sunt  o soluţie miraculoasă”.

Francesco Branca a declarat că esențiale în combaterea obezității copiilor (dar și a adulților) rămân dieta şi exerciţiile fizice. Cele mai recente date ale OMS arată că procentul copiilor şi adolescenţilor, cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani, care sunt obezi sau supraponderali a crescut la peste 18% în 2016 de la 4% în 1975, aceasta reprezentând în prezent peste 340 de milioane de persoane.

Locuri de poveste din România. Ați auzit de „măsuratul oilor”? Unitatea de măsură e cea pentru lichide

Articolul Semnal de alarmă. Recomandările OMS în cazul copiilor obezi și supraponderali apare prima dată în Stiripentrucopii.

Tot ce este în exces nu este bun. Tot astfel, prea multă carne strică, mai ales la copii. Hrana copiilor este foarte importantă, iar moderaţia este cheia.

Prea multă carne duce la obezitate

Un consum mare de proteine la vârsta de 4 ani înseamnă kilograme în plus la 7 ani.
„Nevoile organismului sunt de 1 g proteine /kilogram corp/zi, însă în țările dezvoltate se consumă mult mai mult. Mâncăm chiar și de 3 ori/zi carne, când ar trebui să mâncăm de 3 ori/săptămână. Și nu doar carnea e vinovată, ci și consumul în exces de mezeluri și semipreparate, ouă, brânzeturi sau chiar proteine de origine vegetală.
De frica kilogramelor în plus, mulți copii primesc meniuri bogate în proteine și sărace în carbohidrați. În realitate făinoasele dau energie pentru mișcare, iar excesul de proteine predispune la obezitate” susţine Mihaela Bilic, medic nutriţionist.

Percepția despre consumul de grăsimi este greșită. Unii părinți cred că un produs degresat este mai sănătos și nu folosesc unt, lapte integral sau carne de porc.
„Aportul zilnic de grăsimi în cazul copiilor trebuie să depășească 35% din aportul total de calorii. Din grăsime se sintetizează hormoni și se dezvoltă creierul. Mai mult decât pentru un adult, în cazul copiilor, grăsimile sunt esențiale pentru creșterea, dezvoltarea și funcționarea organismului. Cât despre obezitatea infantilă, ea presupune măsuri restrictive legate exclusiv de cantitate. Nu mâncarea dietetică este obiectivul, ci redimensionarea porțiilor. Un copil supraponderal trebuie să mănânce mai puțin și să se miște mai mult. Singura soluție pentru controlul siluetei este diminuarea consumului global de mâncare. Mai puține proteine, mai puțin zahăr, mai puține grăsimi. Chiar dacă pare ciudat, e mai sănătos să fii slab și nemâncat, decât îndopat cu proteine”, concluzionează medicul nutriţionist Mihaela Bilic.

Ce este carnea

Carnea este partea comestibilă din corpul unor mamifere, păsări, pești, crustacee și moluște. Carnea este constituită din musculatura scheletului animalelor cu porțiuni de țesut conjunctiv și adipos (gras). În cadrul acestui termen nu sunt incluse organele, părțile cornoase (copite, coarne, pene etc.), țesuturile cartilaginoase și osoase. După normele de igienă sanitar-veterinare carnea trebuie să fie controlată înainte de consum de către un medic veterinar. Carnea poate să fie proaspătă sau conservată. Conservarea poate fi realizată prin temperatură ridicată (fierbere sau prăjire), sau prin sărare, uscare și afumare. Carnea este diferită și după proveniența sa, după specia de animal din care se obține după sacrificare, conform ro.wikipedia.org.

Carnea roşie sau albă

Există două mari tipuri de carne: roşie şi albă. Carnea roșie provine de la animale domestice şi sălbatice: vită, cerb, porc/porc mistreţ, miel, capră/căprioară şi altele. Carnea albă este carnea păsărilor (găină, curcă, raţă, gâscă), dar și carnea provenită de la iepuri și animale foarte tinere (de lapte). Carnea albă are trei avantaje: este digerată mult mai ușor, aduce organismului acizi grași nesaturați şi ajută la reducerea lipidelor. Carnea albă reduce riscul bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni, aflăm de pe ro.wikipedia.org.

Sursa foto: pixabay.com

Japonia are cei mai sănătoşi copii. Gustările de acasă, interzise în şcoli

Articolul Prea multă carne duce la obezitate. Avertismentul nutriţionistului Mihaela Bilic apare prima dată în Stiripentrucopii.

Din dorința de a face pe plac copiilor, părinții nu acordă prea multă atenție consecințelor pe termen lung. Obezitatea infantilă, pe lângă faptul că nu permite existența unui stil de viață sănătos, se poate extinde în viața de adult. Trebuie luat în considerare faptul că nu este afectată doar sănătatea fizică. Repercusiunile pot fi resimțite și la nivel psihologic. Astfel, copiii și tinerii supraponderali sau obezi ajung să se confrunte cu depresie, anxietate, excludere socială sau încredere în sine foarte scăzută.

Din studiul European Childhood Obesity Surveillance Initiative-România (2020) aflăm faptul că supraponderalitatea și obezitatea cresc odată cu vârsta copilului. Conform statisticilor, la copiii cu vârste cuprinse între 7-8 ani, procentul este de 27,3%, la copiii cu vârste cuprinse între 8-9 ani 31,4%, iar la copiii de 9-10 ani 34,6%. Pe lângă aceste informații, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății 2022, un procent de 34,6% din populația României este afectată de supraponderalitate. Cu toate acestea, numai unul din patru români conștientizează riscurile prezente.

Când este un copil obez

Potrivit catena.ro, se consideră că un copil suferă de obezitate atunci când are o greutate mai mare cu 95% sau mai mult decât ceilalți copii de vârsta lui. Indicele de masă corporală poate fi un instrument util prin care un specialist își va da seama cu aproximație dacă este vorba de obezitate. Acesta reprezintă raportul dintre greutate exprimată în kilograme și înălțimea exprimată în metri, dar se folosește diferit în cazul copiilor. Se calculează la fel ca și pentru adulți, dar apoi valoarea este comparată cu valorile tipice pentru copiii de același sex și aceeași vârstă. Medicii specialiști și medicii de familie au, de regulă, grafice, cu ajutorul cărora pot aprecia dacă un copil este obez.

Consecințe asupra sănătății fizice

Copiii care se confruntă cu obezitatea, sunt puși în fața pericolului de a se confrunta cu o serie de afecțiuni, printre care amintim:

• diabet (tip II);
• boli ale ficatului;
• dificultate de odihnă;
• boli ale inimii;
• afecțiuni respiratorii (astm);
• tensiune arterială crescută
• colesterol ridicat;
• probleme la nivel digestiv;
• probleme hormonale.

Consecințe psihologice

Există și efecte negative care se răsfrâng la nivelul psihicului. În acest sens menționăm câteva dintre dificultățile pe care le pot avea copiii obezi din punct de vedere psihologic:

• stări de anxietate;
• depresie;
• lipsa încrederii în sine;
• excludere socială;
• bullying;
• dificultate de integrare în grupuri noi.

Există un ghid gratuit lansat de către Asociația KinetoBebe, numit „Cum să creștem copii sănătoși”. În acest ghid puteți găsi numeroase sfaturi pentru un stil de viață sănătos. În acest fel puteți lua alegeri corecte din punct de vedere al alimentației. Click aici pentru a vedea ce conține ghidul.

Surse foto: Pinterest

În cât timp digerăm un hamburger? Concluzia specialiștilor în nutriție

Articolul Despre obezitatea infantilă. Consecințe la nivel fizic și psihologic apare prima dată în Stiripentrucopii.

Obezitatea în rândul copiilor a devenit în ultimele decenii o problemă globală. De fapt, ea este considerată ca fiind cea mai mare problemă de sănătate a secolului curent. În anul 2016, numărul copiilor supraponderali cu vârsta sub cinci ani a fost estimat undeva la 41 de milioane. Aproape jumătate dintre aceștia trăiau în Asia, în timp ce un sfert trăiau în Africa.

Majoritatea copiilor obezi tind să rămână așa și atunci când devin adulți. Ei riscă să dezvolte de-a lungul vieții probleme serioase precum diabetul sau diverse boli cardiovasculare. Anul trecut, obezitatea a fost principala cauză a 2,8 milioane de decese. Din fericire, supraponderabilitatea poate fi prevenită prin educație.

Oamenii nu fac mișcare

Principala cauză a obezității este un dezechilibru între numărul de calorii consumate și cele folosite de corpul nostru pentru energie. Această creștere a gradului global de obezitate are mai multe cauze.

În primul rând, dieta globală se îndreaptă către alimente bogate în grăsimi și zahăr, dar cu un nivel redus de vitamine, minerale și alți micronutrienți. Totodată, oamenii au devenit mult mai sedentari, adică lipsiți de activitate fizică. Nu este greu de înțeles de ce. Vizionatul de filme sau seriale, gaming-ul și multe alte hobby-uri moderne nu necesită mișcare.

Spre deosebire de adulți, copiii și adolescenții nu pot alege mediul în care trăiesc și nici mâncarea pe care o consumă. De asemenea, ei nu înțeleg consecințele pe termen lung a comportamentului lor. Din această cauză, părinții trebuie să acorde o atenție sporită dietei copiilor pentru a-i ajuta în lupta cu obezitatea.

România este pe primele locuri în Europa la obezitate infantilă

Din păcate, această problemă este foarte întâlnită și în țara noastră. România este pe primele locuri în Europa când vine vorba despre obezitatea în rândul copiilor. Aproximativ 40% dintre copii au probleme cu greutatea.

Părinții români își lasă copiii să mănânce haotic. Chipsurile și dulciurile sunt nelipsite din dietele micuților din România. De cele mai multe ori nu se respectă nici cele trei mese pe zi.

Pentru a combate această problemă, parlamentarii au propus la începutul verii taxarea suplimentară a dulciurilor și a produselor ce conțin zahăr. Față de alte țări, alimentele din România conțin cu 46% mai mult zahăr. Situația este cu atât mai gravă cu cât țara noastră se situează pe ultimul loc în Europa la consumul de legume verzi și fructe în rândul copiilor.

Și India se confruntă cu această problemă

India este o altă țară care se confruntă cu această problemă. Eforturile de a combate malnutriția au dus, din păcate, în cealaltă extremă. Acum autoritățile depun eforturi pentru a combate și obezitatea în rândul copiilor, nu doar lipsa de hrană.

Un studiu din 2019 efectuat în orașul Delhi și în suburbiile sale a scos la iveală faptul că cel puțin 40% dintre minori sunt supraponderali sau obezi. Principala cauză este lipsa de educație alimentară, dar și lipsa de mișcare a copiilor indieni.

De asemenea, mass-media nu depune eforturi pentru a educa populația. Pe canalele de televiziune din India sunt promovate constant sucurile carbogazoase și junk food-ul.

Medicii indieni au tras un semnal de alarmă către autorități cu privire la această problemă. Vă amintim că în Spania s-au luat deja măsuri similare. Guvernul spaniol a interzis difuzarea reclamelor pentru alimente nesănătoase pe canalele destinate copiilor.

Sursă foto: pixabay.com

Articolul Obezitatea în rândul copiilor, o problemă globală. Care este situația în România apare prima dată în Stiripentrucopii.

Nici țara noastră nu stă foarte bine în ceea ce privește excesul ponderal la copii. Pe parcursul a 6 săptămâni, studenții au evaluat 418 elevi cu vârste cuprinse între 7 – 15 ani, cu o pondere ușor mai ridicată a fetelor (50,24%) comparativ cu numărul de băieți (49,76%). În urma evaluării clinice nutriționale, s-a constatat că 46% dintre elevi au exces ponderal. Mai exact, 102 elevi sunt supraponderali (24%), 91 elevi prezintă obezitate (22%), 10 elevi (2%) sunt subponderali și doar 215 elevi (52%) sunt normoponderali.

„În cadrul acestei campanii, studenții de la specializarea Nutriție și Dietetică, împreună cu specialiștii în domeniu, dietetician Bălănucă Daniela și nutriționist Chauciuc Carmen, au observat factorii implicați în obezitatea infantilă (genetici, de nutriție, psihologici, endocrini și sedentarismul). Și, au contribuit la prevenție, prin informarea corectă a elevilor și a părinților acestora în ceea ce privește implicațiile obezității infantile pe termen lung”, transmit reprezentanții instituției de învățământ.

Obezitatea nu e doar o problemă de aspect fizic

Rezultatele arată că există o lipsă de educație nutrițională atât a părinților, cât și a copiilor. De asemenea, mai multe probleme au fost descoperite la copiii care vin din mediul urban. Gradul ridicat de digitalizare, care predispune la sedentarism, e unul din motivele pentru care rezultatele arată așa. Totodată, reclamele agresive la anumite alimente și băuturi nesănătoase se numără printre motivele pentru care copiii ajung să atingă greutăți anormale.

Oamenii trebuie să înțeleagă că să fii obez înseamnă că te expui la anumite boli. Nu doar că nu arăți bine din punct de vedere fizic. „Obezitatea la copil nu reprezintă doar o problemă de aspect fizic. Excesul ponderal al copilului persistă frecvent până la vârsta adultă, cu o rată de până la 80%. Astfel, implicațiile fizico – patogenice și metabolice ale obezității sunt de durată. Și determină apariția altor afecțiuni cronice, cu costuri ridicate pentru societate. Cum ar fi: boli cardiovasculare, creșterea rezistenței la insulină și apariția diabetului zaharat de tip 2, dislipidemie, steatoză hepatică, anomalii menstruale, afecțiuni ale pielii, sindrom de apnee în somn și probleme ortopedice”, mai transmit reprezentanții Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Dicționar

Dislipidemie: modificare, în exces sau în deficit, a concentrației lipidelor sangvine.

Sursă foto: freepik.com/rawpixel.com

Cum scăpăm de emoții înaintea examenelor. Dr. Cezar are răspunsul

Articolul Jumătate din adolescenții din țară au probleme de greutate. Ce au descoperit viitorii medici moldoveni apare prima dată în Stiripentrucopii.

Potrivit CDC, obezitatea afectează mai multe de unul din șase copii din Statele Unite. Mai mult decât atât, sănătatea lor este pusă în pericol pe termen lung. Pentru a vedea care este situația au fost comparate datele a 432.302 persoane. Acestea aveau vârste cuprinse între doi și 19 ani. S-au luat în considerare datele înainte și din timpul pandemiei.

În timpul pandemiei copiii au petrecut mai mult timp acasă, ceea ce i-a ținut departe de școală și de activitatea fizică. Conform rezultatelor studiului, copiii moderat obezi s-au îngrășat cu 12 kg în timpul pandemiei, comparativ cu 6,5 kg pe an înainte de pandemie. În cazul copiilor sever obezi, creșterea anuală în greutate a crescut de la 8,8 kg înainte de pandemie la 14,6 kg. S-au înregistrat schimbări chiar și în rândul copiilor care se îngrășau sănătos. De la 3,4 kg în fiecare an copiii au luat în greutate 5,4 kg în timpul pandemiei.

Cea mai spectaculoasă creștere a fost înregistrată în rândul copiilor cu vârste cuprinse între șase și 11 ani. Asta sugerează că această grupă de vârstă a fost cea mai afectată de faptul că a fost forțată să stea acasă.

Avertisment din partea CDC

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a concluzionat că acest studiu evidențiază „importanța eforturilor de prevenire și gestionare a obezității în timpul și în urma pandemiei COVID-19, precum și în timpul viitoarelor urgențe de sănătate publică. Inclusiv un acces sporit la eforturile care promovează comportamente sănătoase”.

„Aceste eforturi ar putea include securitatea alimentară și a altor determinanți sociali ai sănătății de către furnizorii de servicii medicale; un acces sporit la programe de gestionare a greutății pediatrice bazate pe dovezi și la resurse de asistență alimentară; și eforturi la nivel de stat, comunitate și școală pentru a facilita o alimentație sănătoasă, activitatea fizică și prevenirea bolilor cronice”, se arată în studiu. Pe scurt, specialiștii recomandă o alimentație sănătoasă, mișcare și schimbarea obiceiurilor nesănătoase.

Sursă foto: unsplash.com/kazuend

Acest aliment ne scurtează viața. Descoperirea cercetătorilor americani

Articolul Cu cât a crescut gradul de obezitate în rândul copiilor pe timpul pandemiei. Studiu apare prima dată în Stiripentrucopii.

Aplicația este disponibilă în România din septembrie 2019. Spunem România pentru că se urmărește ca aplicația să se extindă și pe piața europeană: „Aplicația noastră luptă împotriva obezității aici, în România, și dorim să o lansăm și în alte țări”, spune Sveatoslav Vizitiu, director general al Wello, pentru Europa.eu.

Organizația Mondială a Sănătății a publicat date conform cărora România este una dintre primele țări în clasament atunci când vine vorba de obezitatea infantilă. Conform statisticilor, 3 din 10 fete și 2 din 10 băieți suntsupraponderali. De aici a plecat inițiativa Wello.

Ce face Wello

Cu ajutorul unor fonduri europene în valoare de 650.000  de euro, o echipă din Cluj a creat prima aplicație de sănătate din România, aplicație care vine în ajutorul părinților și al copiilor încurajându-i la diverse activități fizice în familie, la interacțiune prin jocuri și chiar la gătit împreună cu familia. De asemenea, Wello este o sursă completă de informații în ceea ce privește alimentația copiilor oferind sfaturi și diete nutriționale personalizate atât pentru copii cât și pentru părinți, în funcție de nevoia fiecăruia.

Într-un interviu pentru „Ce se întâmplă, Doctore?”, întrebată care ar fi regulile de bază pentru un stil de viață sănătos, Iulia Hărădean, specialist nutriționist în proiectul Wello, ne spune să evităm pe cât posibil ca cele trei mese importante din zi să conțină alimente procesate (fast-food, dulciuri, alimente bogate în grăsimi, mezeluri etc.) și ne îndeamnă să consumăm cât mai multe fructe și legume.

Text de : Daiana Mitar

Dicționar:

• obezitate infantilă – îngrășare exagerată la un copil
• dietă nutrițională – regim alimentar

Sursa foto: https://www.facebook.com/HeyWello/

Articolul Wello – prima aplicație din România împotriva obezității apare prima dată în Stiripentrucopii.

Tot mai mulți copii petrec din ce în ce mai mult timp în fața ecranelor. Copiii nu doar că nu mai fac mișcare, dar și alimentația sănătoasă începe să lipsească din programul lor.

Medicii atrag atenția asupra faptului că școala online crește riscul de supraponderalitate la copii. Conform unui studiu prezentat în cadrul Congresului European și Internațional de Obezitate, care a avut loc la începutul lunii septembrie, numărul de ore de somn și numărul de ore petrecute în fața ecranelor sunt asociate cu riscul creșterii în greutate în cazul minorilor.

Studiul a fost realizat pe un număr de peste 4.000 de copii între doi şi 11 ani din opt ţări europene.

O provocare pentru părinți

Datele arată faptul că pentru fiecare oră în plus petrecută în fața ecranelor riscul de îngrășare peste normal crește cu 16%. Iar pentru fiecare oră de somn în minus, riscul de suprapondere crește cu 23%. Așadar, școala online și reducerea timpului alocat activităților fizice transformă sarcina părinților legată de controlul alimentației și de asigurarea nutrienților necesari pentru dezvoltarea copiilor într-o provocare. Conform medicilor, părinții recunosc mai greu și de multe ori prea târziu un copil care are probleme de greutate.

„Copiii care au probleme de greutate stau mai mult în casă (şi acest lucru înseamnă de obicei că se joacă pe calculator / tabletă), practică mai rar sporturi. Aceștia ies în aer liber mai puţin comparativ cu cei care nu suferă de obezitate”, spune medicul nutriţionist Mihaela Posea.

Adolescenții, mult mai greu de controlat

În cazul adolescenților problema devine și mai gravă. Aceștia nu sunt dispuși să asculte de sfaturile părinților.

„Recomand adolescenţilor care fac şcoală online să îşi adapteze meniul zilnic astfel încât să aibă 3 mese principale şi 1 – 3 gustări. Și să nu “ronţăie” diverse alimente hipercalorice în timpul orelor, tentaţia spre acest obicei fiind mult mai mare. De asemenea, îi sfatuiesc să se mişte puţin prin casă dupa fiecare oră, să nu rămână 5 – 6 ore nemişcati în faţa ecranului. Dacă programul este aglomerat, pot să îşi adapteze biroul astfel încât sa poata sta și în picioare. Sau pot înlocui scaunul cu o minge medicinală gonflabilă, care solicită musculatura picioarelor şi a spatelui. În plus, le recomand să rămână activi şi după ore să facă exerciţii fizice, sport, să iasă cu bicicleta, să nu continue statul în faţa ecranului”, a declarat Dr. Alexandru Popa, medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice.

Voi ați observat creșteri în greutate? Ce părere aveți?

Dicționar

Obezitate: creștere exagerată a greutății corporale;

Sursa: Mediafax

Sursa foto: Pixabay

Articolul Școala online crește riscul copiilor de a deveni  supraponderali sau obezi apare prima dată în Stiripentrucopii.

În primul rând este important de precizat că programul este recunoscut de cea mai mare organizație de luptă împotriva obezității pediatrice, și anume EPODE International Network. Un alt partener al proiectului este Nestle România, iar scopul este să se promoveze un stil de viață sănătos pentru copiii din țara noastră. Proiectul a fost dezvoltat alături de experți în nutriție, activitate fizică, psihologie, științele educației și medicină.

Programul dă rezultate

Se pare că materialele educaționale puse la dispoziția copiilor, profesorilor și părinților dau roade. Una peste alta, obezitatea reprezintă o reală problemă în zilele noastre. Mai multe explică Veronica Mocanu. „Obezitatea infantilă reprezintă una dintre cele mai grave provocări ale sănătății publice din secolul XXI, care, însă, poate fi prevenită încă de la cele mai fragede vârste. Rezultatele programului sunt încurajatoare. În rândul copiilor participanți în Programul „Traista cu sănătate”, procentul de copii supraponderali a început să scadă. Mă bucură faptul că Nestlé a devenit un partener de cursă lungă pentru toți cei implicați în acest proiect și ne dorim ca, alături de ei, să contribuim la o viață frumoasă, trăită sănătos și echilibrat, pentru copiii noștri”, a declarat Prof. Univ. Dr. Veronica Mocanu, fondatorul programului „Traista cu sănătate”, se arată în comunicatul de presă al Nestle.

Nestle are aceleași priorități, adică să îi facă pe copii să trăiască sănătos. „La Nestlé depunem eforturi constante pentru a inspira părinții, copiii și învățătorii deopotrivă să facă alegeri mai sănătoase și să adopte un stil de viață activ. Prin inițiativa noastră globală Nestlé for Healthier Kids ne dorim, până în 2030, să venim în ajutorul a peste 50 de milioane de copii pentru ca ei să trăiască mai sănătos. Suntem mândri să susținem Programul „Traista cu sănătate”, un proiect local cu rezultate excepționale, care completează ambițiile noastre globale. Concomitent cu programele de educație nutrițională în care ne implicăm în România, îmbunătățim continuu produsele noastre, prioritizând gamele destinate copiilor și familiilor”, a declarat Nicoleta Tupiță, Nutrition, Health and Wellness Manager, în cadrul Nestlé România.

Inițial programul „Traista cu sănătate” a fost disponibil numai la Iași. Cu sprijinul Nestle acum toți copiii, părinții și profesorii pot avea acces la program în format digital. Materialele pot fi vizualizate aici sau aici.

Sursă foto: traditii-sanatoase.ro

Articolul „Traista cu sănătate”, program pentru combaterea obezității infantile apare prima dată în Stiripentrucopii.