Articolul Sunetul muzicii, o poveste fără vârstă apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>Sunetul muzicii a avut premiera la New York în 1965 și a cucerit lumea, fiind premiat cu 5 Oscaruri. Regizorul filmului, Robert Wise, a explicat cum a devenit filmul un succes atât de mare. În opinia lui, filmul spune o poveste adevărată în unul din cele mai frumoase orașe ale Europei. Povestea este impresionantă, rolurile principale sunt jucate, în parte, de copii, iar orașul Salzburg oferă un decor de vis.
Povestea filmului se bazează pe o poveste de viață adevărată. Căpitanul Georg Ritter von Trapp și-a pierdut soția și a rămas să crească singur 7 copii.
Maria Kutschera, orfană de mamă de la 2 ani, a intrat la mânăstirea Nonnberg în Salzburg pentru a deveni călugăriță. A părăsit-o pentru un an pentru a lucra la familia von Trapp ca guvernantă. După primul an, copiii l-au rugat pe tatăl lor să o determine pe Maria să rămână la ei. Chiar au sugerat să se căsătorească.
„Nici nu știu dacă mă place”, a răspuns tatăl. Copiii au întrebat-o pe guvernantă, iar aceasta a zis da. Maria nu s-a mai întors la mânăstire și s-a căsătorit cu căpitanul în 1927.
După anexarea Austriei de către Germania nazistă, căpitanului îi este oferită o înaltă poziție în marină. El o respinge spunând: „Am jurat loialitate unui singur împărat”.
Povestea este, în cea mai mare parte, adevărată și se bazează pe viața căpitanului von Trapp. La începutul filmului o găsim pe Maria în mânăstirea din Salzburg unde se pregătește să devină călugăriță. Ea este trimisă pentru o perioadă la familia Von Trapp.
Baronul, fost căpitan și erou în marina austriacă, își conduce casa militărește. Cele 5 fete și 2 băieți ai căpitanului se distrează pe seama guvernantelor lor. Însă Mari aîi cucerește, învățându-i să trăiască cu adevărat și să iubească. Ea îl cucerește și pe căpitan, cei doi ajungând să se căsătorească.
Căpitanul primește ordin să se prezinte în serviciul militar. După anexarea Austriei de către Germania, el preferă să fugă cu familia peste Alpi decât să se alăture naziștilor.
Filmul este plin de imagini frumoase și muzică minunată. Este ca o ilustrată a zonei Salzburg-ului, mai ales în cântecul „Do-Re-Mi”.
Acesta începe pe o pajiște înflorită din Alpi, ca apoi să ne prezinte lacuri, piețe, grădini, toate însoțite de glasurile copiilor. O altă scenă memorabilă este scena foișorului, unde fiica cea mare cântă, în duet cu prietenul ei, „Sixteen going on seventeen”.
Pentru a liniști copiii pe furtună, Maria le căntă „My favourite thing”, iar cântecul „Edelweiss” reprezintă dragostea austriecilor pentru țară.
Ernest Lehman, autorul scenariului, alătură într-un musical călugăriți șin naziști, castele și mânăstiri, dragoste de adolescenți și matură. Totul, cu sensibilitate și umor, care garantează succesul la public.
Mesajul pozitiv, familia unită, dragostea, speranța în viitor ne vorbesc tuturor, mici și mari, în trecut și prezent. Este un minunat film pentru întreaga familie.
Articolul Sunetul muzicii, o poveste fără vârstă apare prima dată în Stiripentrucopii.
]]>