Femeia despre care vă povestim astăzi aduce onoare tuturor doamnelor din lume. Această româncă frumoasă și extrem de rafinată a fost prima femeie primită în Academia Română. De asemenea a adus mândrie ţării susţinând interesele naţionale în străinătate. Vorbim despre o femeie atât de șarmantă încât l-a făcut pe prințul Ferdinand să se logodească în secret cu ea.

O viaţă în înalta societate

Elena Văcărescu s-a născut la 21 septembrie / 3 octombrie 1864, la Bucureşti într-o familie erudită. Aceasta era fiica diplomatului Ioan Văcărescu, şi a Eufrosinei Fălcoianu, fiind înrudită cu neamuri nobiliare precum Cantacuzino şi Rosetti şi descendentă, pe linie paternă,  din renumita familie a Văcăreştilor, Iancu Văcărescu fiind bunicul ei.

”În casa bunicilor mei, unde am locuit, se ducea o existenţă patriarhală tihnită şi, după obiceiul timpului, puternic disputată între datinile Orientului şi acea sete de Occident, de care neamul nostru, avid de civilizaţie şi ascultând îndemnul originii sale, a fost dintotdeauna stăpânit”, spunea Elena Văcărescu despre copilărie.

Când era mică, tatăl ei a devenit unicul proprietar al moşiei de la Văcăreşti, un spaţiu pe care Ioan Văcărescu a ridicat o locuinţă provizorie. În acest conac Elena a trăit cele mai frumoase momente din viața ei. De acest loc își aminteşte în memoriile ulterioare. La doar 9 ani ea s-a îmbolnăvit, fiind ţinută la pat pentru aproape două luni. Dusă de familia ei în satul Văcăreşti, pentru a-şi reveni, a devenit ”învățătoare” pentru sora ei mai mică cu doi ani, Zoe. În vacanţe, aici soseau profesori de la Bucureşti ca să le instruiască pe fete.

Studii la Paris şi oameni importanţi alături

Elena Văcărescu a urmat cursurile Universităţii de la Sorbona, în Paris, unde a aprofundat filosofia, arta poetică și istoria. Aceasta a fost îndrumată de profesori şi poeţi francezi de prestigiu, cum ar fi Sully Prudhomme, Leconte de Lisle, Jose-Maria de Heredia.

A debutat în 1866 la Paris  cu volumul de poezii ”Chants d’Aurore”. Volumul a fost premiat de Academia Franceză cu Premiul ”Archon Desperouse”. După absolvire a revenit în Bucureşti. Cu această ocazie între 1888 – 1891 s-a apropiat de Regina Elisabeta pe care o cunoaştem drept scriitoarea Carmen Sylva în literatură. Regina a observat talentul tinerei, iar asta i-a oferit o ascensiune rapidă în literatură.

Elena Văcărescu avea un program destul de încărcat, desfăşurat între Palatul Regal şi Castelul Peleş. Aceasta trebuia să o însoţească pe regină în călătorii la curţile regale europene. Așa a folosit toate ”capetele încoronate” pe care le-a cunoscut ca sursă de inspiraţie în operele sale literare. În 1889 apare ”Rapsodul Dâmboviței”, o culegere de cântece populare  în limba  germană, traduse de regină. Acest volum a apărut și în franceză, engleză și italiană.

În 1898, tânăra Elena a deschis un salon literar în apartamentul său din Paris unde veneau cei mai importanți oameni ai vremii. Scriitoarea s-a impus în literatura franceză a acelor vremuri, iar presa franceză și cea românească o lăudau deopotrivă.

Iubire interzisă

În anul 1890, prințul Ferdinand, nepotul regelui Carol I s-a îndrăgostit nebunește de Elena Văcărescu. Acesta a ținut neapărat să o ia de soție. Regina Elisabeta a sprijinit acest legământ, însă reprezentanţii  familiei de Hohenzollern din Europa au respins ideea ca o persoană fără ”sânge albastru” să urce pe tron.

Relația dintre prinț și Elena a durat doar un an,  cei doi fiind și logodiți, în secret. În final, Regele Carol I a fost nevoit să impună dorința familiei extinse, și i-a separat.

A obţinut imposibilul şi a adus mândrie femeilor din lume

În perioada Primului Război Mondial a susținut activ interesele românești. În 1920 a făcut parte din delegaţia României la Societatea Națiunilor. A ţinut conferinţe în Belgia, Cehia, Elveţia, Franţa, Italia, Olanda, Polonia, Spania şi s-a dedicat acţiunilor diplomatice şi misiunilor culturale în calitate de secretar general. Ea a fost şi ataşat de presă pe lângă Legaţia României la Paris. Era prima femeie care avea această onoare.

Această minunată doamnă a fost preşedintele de onoare al Academei Feminine de Litere din Paris şi iniţiatoare a Premiului Femina pentru roman.

La 11 iunie 1925 a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române, fiind prima femeie primită în rândurile celebrei instituții (conform ”Dicţionarul scriitorilor români). Laureată de două ori a Academiei Franceze, Elena Văcărescu a fost decorată, în 1927, şi cu Legiunea de Onoare în grad de Cavaler, iar în 1933 cu Ordinul ”Coroana României” în grad de Mare Ofiţer.
Elena s-a numărat în 1930 printre membrii fondatori ai Comitetului Internaţional pentru Difuzarea Artelor şi Literelor prin Cinematograf.

O operă vastă

Amintim din opera Elenei Văcărescu: ”Rapsodul Dâmboviţei” (”Le Rhapsode de la Dambovitza”), publicat în 1892 la Bucureşti, premiat de Academia Franceză, ”L’Ame sereine” (Paris,1896), ”Lueurs et Flammes” (Paris, 1903), ”Kings and Queens I have known” (Londra, New York, 1904), ”Pe urma dragostei” (Bucureşti, 1905), ”Chants du Cobzar” (Paris, 1905), ”Nuits d’Orient. Folklore roumain” (Paris, 1907), ”The Queen’s friend” (Londra, 1907), ”Le Jardin passionnné” (Paris, 1908), ”Amor vincit” (Paris, 1909), ”Le Sortilčge” (Paris, 1911), ”La Dormeuse éveillée” (Paris, 1914), ”Dans l’or du soir” (Paris, 1927) ş.a.

Elena Văcărescu a murit la Paris, la 17 februarie 1947. În 1959 a fost reînhumată în Cimitirul Belu din Bucureşti, în cavoul familiei Văcărescu.

ŞTIRI PENTRU COPII te  ţine la curent cu ultimele ştiri. Puteţi citi aici un articol  despre Astra Film Junior. Intrați pe site-ul nostru în fiecare zi pentru şi mai multe informaţii. Nu uitați să urmăriţi rubrica noastră cu româncele care au schimbat lumea şi săptămâna viitoare pentru a descoperi o nouă româncă care a făcut istorie.

Dicţionar:

Erudit: din înalta societate

Sursă articol: adevarul.ro, identitatea.ro, edițiadedimineață, evenimentulistoric

Sursă foto: galeriaportretelor.ro, identitatea.ro, wikipedia, The Movie, ziarulmetropolis, evenimentulistoric

Articolul NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Elena Văcărescu – prima femeie primită în Academia Română apare prima dată în Stiripentrucopii.