„Albina Super Erou. 100 de milioane de ani în slujba mediului” este proiectul desfăşurat pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului. Universitatea din Bucureşti trage un semnal de alarmă asupra impactului pe care l-ar putea avea dispariţia albinelor asupra mediului.

Importanța albinelor

Considerată cea mai importantă fiinţă de pe Pământ, povestea albinei începe odată cu apariţia primelor plante cu flori. Ea este definitorie pentru ceea ce reprezintă viaţa pe planeta noastră.
„Albinele sunt strâns legate, atât ca origine, cât şi ca evoluţie, de plantele cu flori. Adică de angiosperme. Originea angiospermelor este undeva, pe la sfârşitul Jurasicului, acum aproximativ 160 de milioane de ani. Diversificarea plantelor cu flori merge mână în mână cu diversificarea grupelor de albine. Întotdeauna angiospermele şi albinele au avut un business înfloritor pentru că în urma acestei co-evoluţii fiecare grup a câştigat. În primul rând angiospermele au fost polenizate.  Pe de altă parte, albinele au beneficiat de existenţa plantelor cu flori din punct de vedere al hranei. E o poveste de success, de colaborare între plantele cu flori şi albine, care continuă şi astăzi. Pentru că evoluţia este şi ea la rândul ei continuă, desi extrem de lentă raportată la timpul istoric. Atât povestea albinelor cât şi povestea plantelor sunt una şi aceeaşi istorie”, Această afirmație aparține profesorului universitar dr. Mihai Emilian Popa, de la Facultatea de Geologoie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti şi Southwest Petroleum University din Chengdu, China.

Motivația sculptorului

Sculptorul Dragoş Neagoe, care este în același timp și apicultor profesionist, a subliniat importanța și fragilitatea albinelor.
„În 2008 am început apicultura şi mi-am dat seama că albina este pe cale de dispariţie. Multe familii de albine mor mai ales în timpul culesului de rapiţă şi de floarea soarelui, în special din cauza insecticidelor şi pesticidelor. Ca artist, am încercat să iau o atitudine cât mai coerentă şi cât mai puternică şi astfel, în 2019, la Palatul Mogoşoaia am acţionat în consecinţă şi am făcut o mică expoziţie. Sper să nu ajungem în situaţia în care albina, care este pe cale de dispariţie, să fie văzută la fel ca la grădina zoologică, să ne plimbăm în jurul ei să spunem „uaaaau, ce frumos a fost acum 100 de ani”, apreciază sculptorul apicultor Dragoş Neagoe.
Coabitarea dintre sculptură şi viaţa de zi cu zi a albinelor dă naştere unui tip de artă hibridă, cu rol educativ şi de promovare a Geoparcului şi a Ţării Haţegului.

Ce este „Coabitarea”

„Albina Super Erou. 100 de milioane de ani în slujba mediului” este proiectul desfăşurat pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.de către Universitatea din Bucureşti.

Încercând să atragă atenția spre impactul albinelor asupra mediului, sculptorul Dragoş Neagoe a revenit în Geoparc cu lucrarea intitulată „Coabitare”. El a realizat o sculptură de mari dimensiuni pe care a fost ataşată o familie de albine crescută special pentru a construi forme pe suprafaţa operei de artă.

„Albinele vor continua să construiască faguri în forme naturale şi să contribuie la înfăţişarea sculpturii, tehnică realizată pentru prima dată în România. Instalaţia este deopotrivă un act artistic unic şi o modalitate didactică de a arăta viaţa albinelor. Proiectul este gândit de Asociaţia Drag de Haţeg, care are ca scop sprijinirea dezvoltării durabile a regiunii Ţara Haţegului. Noi urmărim promovarea valorilor naturale, culturale şi sociale ale comunităţilor locale şi consolidarea identităţii acestora prin turism în contextul funcţionării Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului”, consideră Alina Ciobanu, coordonatorul proiectului şi preşedinte al Asociaţiei Drag de Haţeg.

Informații despre proiect

Observaţiile cu scop educativ şi aventurile familiei de albine pe opera de artă, pot fi urmărite de oricine. Iar acest lucru se întâmplă în direct prin intermediul unei camere de luat vederi amplasată în apropiere.
Ca măsură de siguranţă, atât sculptura, cât şi familia de albine au fost protejate cu o folie de plexiglas.
Proiectul cuprinde mai multe activităţi, în special online, dedicate voluntarilor pentru Geoparc. Ele sunt dedicate și elevilor membri în cluburile GeoExploratorii de la şcolile din cadrul Reţelei EduGeoparc.
„Albina Super Erou. 100 de milioane de ani în slujba mediului”, este un proiect iniţiat de Asociaţia Drag de Haţeg şi de Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului – Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Cred’Art, Şcoala Gimnazială Densuş, Şcoala Gimnazială Bretea Română, Societatea Geologică a României, Primăria comunei General Berthelot şi Asociaţia de Turism Retezat. Proiectul beneficiază de finanţare oferită de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, prin Programul Spaţii Verzi, în urma unui concurs naţional de proiecte.

Sursa foto Facebook

O meserie care salvează planeta. Ce face un apicultor ne spune Horațiu Christian Pavelescu

Articolul Albina Super Erou a revenit în Geoparcul Hațeg apare prima dată în Stiripentrucopii.

Echipa de cercetători a reușit să descopere adevărata identitate a unor coji de ouă de fosile vechi de acum 85 până la 66 milioane de ani. Specia se numea Pseudogeckoolithus. Pentru oamenii de ştiinţă a fost o reală provocare examinarea acestor coji de ouă de dinozaur. Aceştia au mărturisit că semănau izbitor atât cu cele provenite de la dinozauri carnivori cât şi cu ouă de şopârle gecko. Doar că, în final, s-a stabilit că erau de la altă specie.

Profesorul Zoltan Csiki-Sava a explicat echipei noastre că şopârlele de astăzi depun ouă foarte moi, dar gecko este singura care are ouă tari şi calcifiate, ca păsările sau crocodilii. ”Pentru noi nu era clar cine depunea aceste ouă descoperite. Nu s-au găsit cuiburi sau ouă întregi, doar bucăți mici, în ultimii 20 de ani.  Noi am reușit să observăm prin structură și compoziție că este vorba de o serie de ouă care proveneau de la dinozauri pitici. Animalele sunt numite Pseudogeckoolithus și au fost extrem de răspândite. Putem spune că acești dinozauri mici și carnivori sunt strămoși direcți ai păsărilor de astăzi”, a explicat specialistul.

Dinozauri carnivori cât găina

Tot ce știm este că acești dinozauri erau mici și carnivori. Bănuim că erau cât o găină sau cel mult cât un curcan. Cel mai probabil se hrăneau cu insecte, broaște, șopârle și mamifere mai mici decât ei. Ei nu puteau vâna animale mari, precum dinozaurii erbivori, deoarece aceia erau imenși.

Cercetătorul a mai explicat că nu se știe cu exactitate câte ouă depuneau. ”Alți dinozauri de talia lor depuneau până la 20 – 40 de ouă într-un cuib, deci bănuim că și această specie ar fi putut face tot așa. Știm sigur că ei cloceau acele ouă și că era undeva un cuib acoperit de vegetație, deoarece se observă în trăsăturile de pe suprafața cojii”, a declarat Zoltan Csiki-Sava, profesor universitar și cercetător la UGGB.

Cojile de ouă de dinozaur Pseudogeckoolithus sunt larg răspândite în tot sudul Europei, și apar izolat și în nordul Africii. În România, ele sunt abundente în depozitele fosiliere cu resturi de dinozauri din Bazinul Hațeg, în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului.

ȘTIRI PENTRU COPII vă aduce cele mai noi informații din lumea științei și istoriei. Nu uitați să citiți site-ul nostru în fiecare zi.

Dicționar:

Calcifiate: pline de calciu, tari

Gecko: un tip de șopârlă

Abundent: mult, din plin

Depozit fosilier:  arie protejată național cu resturi de plante și animale, fosile

Fosilă: Rest sau urmă a unui animal sau a unei plante dintr-o epocă geologică anterioară și păstrată în interiorul pământului

Sursă foto: Universitatea de Geologie şi Geografie din Bucureşti

Articolul Dinozauri mici cât găinile au trăit în zona României apare prima dată în Stiripentrucopii.