Deși ochiul uman percepe fulgii de zăpadă ca fiind asemănători, lucrurile nu stau deloc așa. Pe lângă faptul că diferă din punct de vedere al dimensiunilor, aceștia au și modele diferite. Oamenii de știință susțin că nici un fulg nu e identic cu altul. Fiecare are ceva diferit. În 1885, conform bbc.co.uk, omul de știință Wilson Bentley a conceput o modalitate inteligentă de a-și atașa camera foto la un microscop astfel încât să poată face fotografii cu fulgi de zăpadă mai detaliat decât oricând. Reușind să-i fotografieze atât de aproape, a fost și mai clar faptul că fulgii nu sunt la fel.

Mai recent, fotograful rus Alexey Klijatov a reușit, la rândul său, să arate cât de interesanți sunt de fapt fulgii de zăpadă. Cu talent, răbdare și aparate pe măsură, fotograful a reușit să surprindă frumusețea și unicitatea fulgilor de zăpadă care au căzut pe balconul său. Imaginile de-a dreptul spectaculoase pot fi văzute aici.

Cum se formează un fulg de zăpadă

De faptul că fiecare fulg de nea arată diferit ne-am convins, însă haideți să înțelegem și de ce. Forma unui fulg de zăpadă depinde în mare parte de vaporii de apă din atmosferă. În drumul lui către pământ, fulgul întâlnește mai mulți sau mai puțini astfel de vapori. Dacă umiditatea este scăzută nu există atât de mulți vapori de apă, iar fulgul va avea forma unui hexagon. În schimb, dacă umiditatea este ridicată, și implicit sunt mai mulți vapori de apă, fulgul îi atrage și se formează mai multe ramificații, ajungând să semene cu o stea cu model complex. Conform Guinness World Records, cel mai mare fulg de nea a căzut în Statele Unite ale Americii în anul 1887. Acesta a avut un diametru de 38 cm.

Sursă foto: unsplash.com/Skyler Ewing, unsplash.com/Zdenek Machacek, unsplash.com/Andrii Ganzevych, unsplash.com/Megs Harrison, unsplash.com/Zdenek Machacek, pixabay.com/pasja1000

Povestea celui mai bogat român din istorie. E incredibil ce a ajuns să facă

Articolul Cum arată fulgii de zăpadă la microscop apare prima dată în Stiripentrucopii.

Deși sunt micuți, iar căldura îi face să dispară rapid, fulgii de zăpadă sunt foarte interesanți. Oamenii de știință susțin că nici un fulg nu e identic cu altul. Deci, fiecare e diferit. La fel ca noi, oamenii. În 1885, conform bbc.co.uk, omul de știință Wilson Bentley a conceput o modalitate inteligentă de a-și atașa camera la un microscop astfel încât să poată face fotografii cu fulgi de zăpadă mai detaliat decât oricând. Reușind să-i fotografieze atât de aproape, a fost și mai clar faptul că fulgii nu sunt la fel.

Forma unui fulg de nea depinde în mare parte de vaporii de apă din atmosferă. În drumul lui către pământ fulgul întâlnește mai mulți sau mai puțini astfel de vapori. Dacă umiditatea este scăzută nu există atât de mulți vapori de apă, iar fulgul va avea forma unui hexagon. În schimb, dacă umiditatea este ridicată, și implicit sunt mai mulți vapori de apă, fulgul îi atrage și se formează astfel ramificații. Conform Guinness World Records, cel mai mare fulg de nea a căzut în Statele Unite ale Americii în anul 1887. Acesta a avut un diametru de 38 cm.

Una din cele mai distractive activități iarna e bătaia cu bulgări. Ei bine, temperatura potrivită pentru a face un bulgăre de zăpadă este de 0 grade Celsius, scrie retetesivedete.ro. Un alt aspect interesant este legat de culoarea pe care o are zăpada. Cu toții susținem că este albă și asta pentru că, într-adevăr, așa o vedem. Ei bine, zăpada nu este deloc albă. Ea e incoloră. Acum cu siguranță vă întrebați de ce o vedem albă. Răspunsul este simplu: datorită luminii care se reflectă în fulgii de zăpadă.

Emoțiile și cristalele de apă

Că vă vine să credeți sau nu, se pare că emoțiile noastre au efect asupra apei. Omul de știință japonez pe nume Masaru Emoto a descoperit modul în care gândurile și emoțiile noastre afectează structura moleculară a apei, scrie metastreems.com. Folosind fotografii de mare viteză, Dr. Emoto a arătat cum reacționează apa la cuvintele și gândurile oamenilor.

Forma cristalină a apei care „a primit” dragoste și recunoștință seamănă cu un fulg de zăpadă și creează cristale aproape perfecte. În schimb, structura moleculară a apei care „a simțit” negativitate a luat o formă asimetrică și incompletă. Prin munca sa, Masaru Emoto a dezvăluit puterea gândurilor noastre și impactul profund pe care energia noastră îl poate avea asupra corpului nostru și a lumii din jur.

Sursă foto: unsplash.com/Darius Cotoi

Chionophobia – frica de zăpadă

Articolul Fulgii de zăpadă. Tot ce nu știați despre ei și trebuie să știți apare prima dată în Stiripentrucopii.