Când COVID-19 a pus stăpânire pe toți și pe toate, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a aprobat suspendarea cursurilor. Astfel că, din data de 9 martie, elevii au fost nevoiți să facă școală online. Acest mod de predare a fost o provocare pentru toată lumea, de la profesori, elevi și chiar părinți. Însă cei mai afectați au fost cei care provin din medii defavorizate sau din familii sărace. Pentru acei copii școala s-a terminat atunci, în 9 martie. Și pentru mulți dintre ei nu a început nici acum, în toamnă, în 14 septembrie.

Caritas România a realizat un studiu pentru a vedea cum s-a desfășurat școala online. La studiu au participat, așa cum am spus, 411 copii. Aceștia provin din opt județe și au vârste cuprinse între șapte și 14 ani. Iată cele opt județe și localitățile de unde provin copiii intervievați, precum și numărul copiilor din fiecare localitate care au participat la studiu:

• Bihor: Ioaniș -5
• Cluj: Cluj Napoca – 16
• Harghita: Atid – 19, Corund – 14, Odorheiu Secuiesc – 14, Zetea – 12
• Iași: Iași – 21
• Maramureș: Baia Mare – 56
• Neamț: Buruienești – 26
• Satu Mare: Ardud – 17, Satu Mare – 42, Turulung – 50
• Timiș: Bacova – 34, Nădrag – 38, Periam – 37, Timișoara – 10

Toți cei 411 copii provin din familii sărace. În ceea ce privește etnia, 48% dintre ei sunt de etnie romă, 35% de etnie română și 17% de etnie maghiară. Cu toții se confruntă cu lipsuri grave, iar pandemia de COVID-19 a înrăutățit situația, mai ales că dimensiunea familiilor copiilor este de cinci – șapte membri.

Concluziile studiului

Procentajele obținute în urma studiului sunt îngrijorătoare. Dacă nu se iau măsuri, acești copii nu vor putea termina școala sau o vor abandona. Din studiul pe care Caritas l-a realizat reies următoarele:

• 7% dintre copii au participat efectiv la lecții predate online (predare și participarea la evaluare);
• 15% dintre copii au participat în mod regulat în activități școlare;
• 26% au declarat că au participat ocazional la cursuri;
• 15% dintre copii au menționat că au rezolvat temele trimise online;
• 29% dintre copii au lucrat numai pe materiale tipărite și distribuite;
• 46% dintre copii nu au avut acces la niciun dispozitiv de comunicare pentru a putea participa la cursuri;
• 49% au avut ca principal dispozitiv folosit pentru a fi în contact cu profesorii lor telefonul mobil al părinților lor;
• 4% au avut acces la computere sau laptop-uri;
• 4% la tablete;
• 38% dintre copii împart dispozitivul de comunicare (telefonul părinților, tabletă, laptop/computer) cu mai mulți frați;
• 16% dintre copii au declarat că folosesc un dispozitiv doar de unul singur;
• 24% dintre copii au beneficiat de sprijinul părinților lor;
• 7% dintre copiii au fost sprijiniți de un alt adult din familie;
• 12% au avut sprijinul fraților;
• 42% dintre participanții la studiu au menționat că, în perioada pandemiei cel mai mult le-au lipsit întâlnirile cu prietenii, cei mai afectați fiind copiii cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani (49%);
• 40% dintre copii au spus că au avut impresia că nu sunt ajutați deloc.

Dicționar

Eșantion: parte reprezentativă dintr-o populație sau dintr-un ansamblu statistic

Respondent: persoană care răspunde la un sondaj (de opinie) sau la o anchetă

Sursă foto: Constantin Duma

Articolul STUDIU: Copiii din medii defavorizate sunt în pericol de abandon școlar apare prima dată în Stiripentrucopii.