Sateliții CryoSat-2 (european) și IceSat-2 (american) sunt necesari pentru captarea de informații legate de densitatea și grosimea straturilor de gheață. Majoritatea sateliților care orbitează în jurul Pământului au un unghi de înclinare de 83 de grade față de Ecuator, astfel că nu captează întreg Oceanul Arctic. Însă cele două misiuni au o orbită înclinată la 88 de grade și o rază de captare de 430 de kilometri și surprind în ansamblu regiunile înghețate.

“Este puțin probabil ca sateliții  însărcinați cu monitorizarea să fie înlocuiți înainte de a ieși din uz. Este o durată decisivă care ne va degrada capacitatea de evaluare” informează, printr-o scrisoare adresată Comisiei Europene și Agenției Spațiale Europene (ESA), un grup de 600 de oameni de știință. Respectiva informare a ajuns și în atenția șefilor NASA.

Mai multe despre satelit

CryoSat-2 a fost lansat în 2010, cu o durată de viață de 3,5 ani. Funcționează și acum, ”peste termenul de valabilitate”.  Oamenii de știință cred că ar mai putea rezista până în 2024, dar nu mai mult. Se pare că bateriile i se degradează. IceSat-2 a fost lansat în 2018, cu o durată de viață proiectată de trei ani și combustibil până în 2025, dar este dotat cu anumite instrumente care se degradează ușor în spațiu.

Satelitul european ar urma să fie înlocuit cândva în 2027. Cel mai probabil atunci o nouă misiune ESA va fi gata de lansare. Soluția provizorie ar fi ca Agenția Europeană să utilizeze o versiune a programului IceBridge, folosit de NASA între 2010 și 2018. Acesta presupune măsurarea stratului de gheață cu un instrument (altimetru) laser, din aeronave. Costurile estimate pentru construirea instrumentului sunt de cinci milioane de euro, iar timpul – doi ani.

ŞTIRI PENTRU COPII vă ține la curent cu ultimele noutăți.

Dicționar:

A orbita: a se învârti

Sursă: BBC.

Sursă foto: BBC.

Articolul Informațiile despre calotele glaciare, indisponibile peste câțiva ani apare prima dată în Stiripentrucopii.