Mărțișorul reprezintă de câțiva ani și un simbol al culturii mondiale. El a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, ci și la bulgarii și albanezii din Balcani. Conform tradițiilor, țăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. O altă tradiție, adoptată de spațiile slave precum Moldova, Bulgaria, Rusia sau Serbia, spune că fetele sunt cele care le oferă băieților mărtișoare. Gestul lor se întoarce cumva de 8 martie, atunci când băieții trebuie să le ofere fetelor cadouri. Tradiția din țările slave e veche de sute de ani. Se spune că fetele le legau băieților sau iubiților lor care plecau la război câte un fir alb de lână care să îi protejeze. La întoarcere, după lupte intense, firul se păta cu sânge și devenea alb cu roșu, ca și firul mărțișorului pe care îl cunoaștem azi.

1 martie, ziua Babei Dochia

Tot azi, la început de primăvară, e și ziua Babei Dochia, mama Dragobetelui. La noi, la români, mărțișorul a fost asociat cu acest personaj mitologic. De această femeie se leagă o altă tradiție, și anume cea a „babelor de martie”.

Se spune că au existat nouă babe care erau de fapt vrăjitoare și puteau influența starea vremii. Baba Dochia era cea care aducea vremea rece și chiar și ea a fost păcălită de vreme. Aceasta și-a trimis nora la râu să spele un ghem de lână neagră până când acesta se face alb. Un lucru imposibil de altfel. Fata s-a dus și a început să spele acel ghem în apele reci ale râului. Într-un final, după ce i-au înghețat mâinile și era toată plânsă, fata a primit ajutor și anume o floare roșie cu care să spele lâna. Unii spun că însuși Mântuitorul a ajutat-o. Cert este că ghemul s-a albit cu totul.

Se pare că acea floare reprezenta într-un fel sau altul venirea primăverii, iar Baba Dochia era supărată că nora ei a avut de unde să o primească. Așa supărată cum era Baba Dochia și-a luat oile și a pornit cu ele pe munte. Cu toții știm cum e vremea primăvara. Ba e cald, ba e frig. Așa a pățit și Baba Dochia. Urcând pe munte ea tot arunca câte un cojoc din cele nouă sau 12 pe care le purta. Pe când a ajuns în vârful muntelui Baba Dochia era numai în cămașă, iar de frig aceasta s-a transformat în stâncă. Se spune că este tot acolo și astăzi.

Cum se aleg babele?

De-a lungul timpului tradiția s-a transformat într-un mic joc. Între 1 și 9 martie oamenii își aleg o „babă”, sau o calculează ținând cont de ziua nașterii. În funcție de cum va fi vremea în ziua respectivă, așa se spune că le va fi tot anul. Alegerea babei se face în două moduri. Unii își aleg pur și simplu o dată pe care o vor ei. În tradiție însă, baba fiecăruia se alege după ziua de naștere. Pentru cei care sunt născuți în date de la întâi până în nouă lucrurile sunt simple. Cei care sunt născuți în zilele mai mari decât nouă vor aduna cifrele între ele, iar numărul rezultat reprezintă baba lor. Să vă dăm și câte un exemplu. Dacă sunteți născut într-o dată de 5 baba voastră este duminică, în 5 martie. Dacă sunteți născuți în 16, baba voastră va fi marți, 7 martie (1+ 6 = 7).

Tradiția spune că dacă în ziua respectiva soarele este pe cer, iar vremea e frumoasă oamenii care au baba atunci vor fi voioși și le va merge bine tot anul. Dacă vremea va fi noroasă și urâtă, omul va fi supărăcios. Se mai spune că dacă plouă sau ninge, anul va fi unul bogat.

Sursă foto: freepik.com/pikisuperstar

Martie, luna lui Ion Creangă. Scriitorul e sărbătorit cu spectacole, ateliere și o expoziție

Articolul Fetele dau mărțișor băieților. E o tradiție simpatică, precum cea cu alesul „babelor” apare prima dată în Stiripentrucopii.

În perioada 1- 9 martie fiecare persoană îşi alege o zi, mai bine spus o ”babă”. Tradiţia populară spune că vremea din ziua respectivă  definește personalitatea acelui om și felul în care îi va fi anul ce urmează. Bătrânii spun că o zi însorită reprezintă o fire veselă și deschisă și un an prosper. Frigul, ploaia și norii reprezintă un suflet întunecat, supărăcios și un an greu.

Babele de martie vestesc venirea primăverii. Se spune că în aceste zile Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe să-și dea jos cele 9 cojoace, câte unul în fiecare zi și astfel zilnic afară se face puțin mai cald, iarna lăsând loc primăverii.

În legendă, Baba Dochia își vede nora cu o floare albă în păr și crede că a venit primăvara. Aceasta merge cu oile pe munte purtând 9 cojoace. Legenda spune că aceasta le dă jos pe rând, iar în final îngheață și moare.

În calendarul popular, anul începea cu data de 1 martie, Baba Dochia apare că întruchiparea anului vechi, care este pe sfârșite și trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se consideră hotar între anotimpul friguros și cel călduros. Astfel, perioada cuprinsă între 1 și 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia își împlinește destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a muri și a renaște. Aspectul instabil al vremii din această perioadă este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia.

Ce spun bătrânii?

Bunica Dorina are 88 de ani şi ne-a explicat că obiceiul cu babele este extrem de vechi: ”De când eram mică trebuia să ne alegem baba și să vedem cum este anul nostru. Mie bunicii mi-au spus că trebuie să o aleg. Am avut și ani buni și mai puțin buni, dar am trecut de 80 de ani”, a declarat Dorina Bogdan, pentru ȘTIRI PENTRU COPII.

O altă bunicuță, trecută de 80 ani ne mărturisește printre amintiri: ”Mereu mi-am ales baba în martie și mi-a mers bine tot anul. Sunt născută în 23 septembrie, dar eu știu că îți alegi ce zi vrei tu din 1 până în 9 martie. Mărțișorul din întâi  martie trebuie atârnat în pom pentru a vedea cum este anul tău. Țin minte că am făcut asta în fiecare an”, a declarat Ana, o bătrână de 85 ani pentru site-ul nostru.

Cum alegem baba?

Pentru alegerea babei o metodă este aceea de a-ți alege o zi oarecare între 1 și 9 martie la întâmplare. O altă metodă este alegerea în funcție de ziua de naștere. Să spunem că ziua se află între 1 și 9 în oricare lună din an, atunci și baba va fi în ziua respectivă. De exemplu dacă este cineva născut pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie. Când data nașterii este formată din două cifre se calculează altfel: de exemplu pentru cineva care este născut pe 21 octombrie, baba se calculează prin adunarea cifrelor din care este formată data nașterii ( 2 + 1= 3), deci baba este pe 3 martie.

ȘTIRI PENTRU COPII a mai scris articole despre tradiții. Puteți citi aici un articol despre muzica populară din Banat. Nu uitați să vă alegeți baba și să ne scrieți la stiri@stiripentrucopii.com cum a fost baba voastră.

Dicționar:

Capricios: neobisnuit

Instabil: care nu reprezintă stabilitate. Ceva neprevăzut.

Hotar: limită

Sursă: desprecopii.com

Sursă foto:b365.ro

Articolul Babele, o tradiție frumoasă de primăvară apare prima dată în Stiripentrucopii.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, ci şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Conform tradițiilor, țăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Există diferențe între porțul mărțiușorului, de la o țară la alta, însă semnificativ e că peste tot e păstrat firul roșu-alb.

În spațiile slave bunăoară, fetele sunt cele care dau mărțșișoare băieților. La Bulgari de exemplu, mărțișorul nu s epoartă în piept, ca la noi, în România, ci legat la încheietura mâinii. Sunt locuri unde se poartă mărțișorun un anume număr de zile, apoi șnurul se leagă în copac.

Mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, a fost alăturat babei Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.

Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Se spune c ă baba Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Articolul Mărţişorul a fost inclus în patrimoniul imaterial cultural al UNESCO apare prima dată în Stiripentrucopii.