Acest artefact nu este doar o relicvă, ci un simbol al răspândirii Francmasoneriei în regiunea Banat și a influenței acesteia în sferele politice și culturale europene.

Simboluri ceremoniale

Sabia de rit ioanit este caracterizată prin detaliile sale elaborate și designul distinctiv, cu mânerul încrustat și lama fin decorată, tipică pentru astfel de obiecte francmasonice care serveau mai degrabă ca simboluri ceremoniale decât ca arme funcționale. Astfel de piese erau adesea folosite în riturile masonice, având un rol profund simbolic, asociat cu principii precum fraternitatea, onoarea și justiția.

Istoricul sabiei

Istoricul sabiei reflectă expansiunea Francmasoneriei din Imperiul Britanic spre noile colonii și prin Europa, inclusiv în Imperiul Habsburgic, urmând rutele comerciale și dezvoltându-se în centrele urbane de decizie. Documentele istorice, inclusiv cele din 7 decembrie 1717, menționează directiva Camerei Aulice care a transformat Banatul într-un punct nevralgic pentru Habsburgi, unde au fost aduși specialiști, inclusiv francmasoni, pentru dezvoltarea economică și urbană a regiunii.

Influența masonică în Banat

În Banat, această influență masonică nu a fost doar economică sau arhitecturală, ci și culturală, având un impact semnificativ asupra structurilor sociale și administrative. Lojile masonice, adesea înființate discret, au fost centre de intelectualitate și dezbateri reformiste, influențând politici locale și încurajând ideile iluministe ale epocii, cum ar fi cele promovate de împăratul Iosif al II-lea.

Această sabie nu este doar o mărturie a prezenței francmasonice în Banat, ci și o poartă către înțelegerea modului în care ideile și obiectele au circulat și au influențat diverse culturi și regiuni europene. Expoziția ei la Muzeul Național al Banatului oferă vizitatorilor nu doar o lecție de istorie, ci și o reflecție asupra complexității relațiilor interculturale și a puterii simbolurilor în configurarea lumii moderne.

Adina Borcan

Elevii de la „Tudor Vianu” au câștigat Marele Premiu al concursului NASA

Articolul COMORILE MUZEELOR: sabia de rit ioanit, o poveste a francmasoneriei și a influentei culturale în Banat apare prima dată în Stiripentrucopii.

Această statuetă ne oferă o reprezentare directă și autentică a modului în care arta provincială romană înțelegea și reprezenta divinitățile. Victoria este așezată pe un glob, ținând în mâna stângă o ramură de palmier. Deși mâna dreaptă s-a păstrat parțial, avem toate motivele să credem că zeița ținea o coroană de laur, simbol recunoscut al victoriei.

Artă provincială romană

Elementele vestimentare și fizionomia statuetei, cum ar fi coafura tradițională sau modul în care este reprezentată rochia, sunt tipice pentru iconografia acestei zeițe. Totuși, modul de execuție, mai puțin detaliat, ne sugerează că avem de-a face cu o lucrare de artă provincială romană. Acest detaliu este evidentiat și de aripile zeiței, ce sugerează un zbor recent oprit.
Partea inferioară a globului indică faptul că statueta a fost atașată inițial unui artefact mai mare. Există speculații că aceasta ar fi putut fi parte a unui standard votiv folosit în cultul lui Jupiter Dolichenus, un cult extrem de popular în rândul militarilor romani.
Această piesă este nu doar o mărturie a artei romane din provincii, dar și o reflectare a sincretismului religios din perioada respectivă.

Statueta poate fi admirată la Muzeul Național al Banatului. 

COMORILE MUZEELOR: Basorelieful din marmură de Carrara: un testament artistic al vizitei împăratului Franz Joseph în Timișoara

Articolul COMORILE MUZEELOR: Victoria de Pojejena apare prima dată în Stiripentrucopii.

Această operă de artă a fost realizată în onoarea vizitei împăratului Franz Joseph la Timișoara, un eveniment de mare importanță istorică și culturală pentru oraș și pentru întregul Banat.

Franz Joseph la Timișoara

Marmura de Carrara, cunoscută pentru finețea sa, a fost utilizată de-a lungul secolelor de sculptori renumiți pentru a crea opere de artă ce au rezistat testului timpului. Alegerea acestei pietre pentru basorelief subliniază semnificația specială a vizitei împăratului și a legăturii dintre Timișoara și coroana austriacă.

Franz Joseph a vizitat Timișoara în mai multe rânduri, cea mai notabilă fiind în anul 1891. Atunci  orașul a fost promovat la rangul de oraș regal liber. Această distincție a stimulat dezvoltarea urbană și arhitecturală, plasând Timișoara în rândul celor mai importante centre urbane ale Imperiului Austro-Ungar. Vizitele sale au fost momente de consolidare a loialității și de afirmare a influenței habsburgice în regiune.

Simbolurile imperiale

Basorelieful lui Kugler Pál Ferenc nu doar că omagiază această vizită, ci servește și ca o mărturie artistică a legăturilor profunde dintre Timișoara și casa de Habsburg. Opera captează nu numai imaginea împăratului, ci și simbolurile imperiale, reflectând astfel complexitatea relațiilor politice și culturale dintre oraș și imperiu în acea perioadă.

Astăzi, basorelieful este nu doar o piesă de patrimoniu în cadrul Muzeului Național al Banatului, ci și o fereastră spre trecut, oferind vizitatorilor și cercetătorilor posibilitatea de a explora în profunzime istoria vibrantă a Timișoarei sub influența austriacă.

* Kugler Pál Ferenc (Sopron, 1836 – Viena, 1875), Vizita regelui Ferenc Jozsef la Timișoara în anul 1872, basorelief, 147x62x3 cm, nr inv. 8 (2 fragmente)

Noi decizii privind învățământul superior. Ce trebuie să știe studenții

Articolul COMORILE MUZEELOR: Basorelieful din marmură de Carrara: un testament artistic al vizitei împăratului Franz Joseph în Timișoara apare prima dată în Stiripentrucopii.

Un eveniment special dedicat Zilei Internaționale a Cărții are loc pe 25 aprilie fiind dedicat copiilor.

Comorile ascunse ale muzicii și ale literaturii

Recitalul educativ „Comorile ascunse ale muzicii și ale literaturii” îl va avea la pupitrul dirijoral pe maestrul Lucian Onița. Plasat în cadrul Săptămânii Altfel, evenimentul, care are loc de la ora 15:00, la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, este conceput și adaptat pentru micii melomani, cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani. Pe scenă vor urca artiștii Ansamblului vocal Voces Timisienses al Filarmonicii Banatul Timișoara, alături de actorul Adrian Jivan. În programul muzical al serii sunt incluse compoziții de Bach, Vivaldi, Beethoven, dar și ale unor creatori celebri ai vremurilor noastre precum Brian May (We will rock you) sau M. Norman (tema din filmul James Bond). Programul literar include fragmente din Ion Creangă, Antoine de Saint-Exupéry și Rudyard Kipling. Biletele: https://shorturl.at/AJNT0

Ziua Internațională a Cărții

Ziua Internațională a Cărții se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO pentru a promova lectura. Data a fost aleasă pentru că marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale: William Shakespeare și Miguel de Cervantes. Prima astfel de manifestare s-a desfășurat în 1995. Ziua de 23 aprilie a fost declarată și “Ziua Bibliotecarului din România.

23 aprilie în literatură

Creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23.

Shakespeare s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23 aprilie 1616

Vladimir Nabokov  s-a  născut pe 23 aprilie 1899.

Stresul legat de zbor, combătut cu ajutorul câinilor de terapie. Unde se întâmplă asta

Articolul Spectacol special pentru copii la Filarmonica Banatul Timișoara, de Ziua Internațională a Cărții apare prima dată în Stiripentrucopii.

Cursa contra cronometru

O echipă de patru dealeri/anticari de obiecte de epocă, formată din Liviu Andrei, Dan Greere, Ștefana Micu și Gabi Badea, are la dispoziție 48 de ore pentru a satisface cererea unui client foarte important. În fiecare episod, „vânătorii” caută în piețe de vechituri, colecții personale și cheamă vânzători în magazinul lor, în speranța de a găsi cele mai interesante și profitabile obiecte care să se potrivească cererii clientului lor. Aceștia își fac strategii, negociază, fac achiziții riscante. Toate cu speranța că vor da peste o adevărată comoară pe care o pot duce la bancă.

„Vânătorii de Comori: România” se concentrează pe obiectele cu semnificație istorică, de colecție și de mare valoare tranzacțională dintr-o mare varietate de domenii. De la obiecte de artă deținute de Familia Regală la suveniruri din perioada comunistă, seria docu-reality „Vânătorii de Comori” va spune istoria României prin povestea obiectelor de valoare.

O nouă producție locală în România

„Suntem bucuroși să prezentăm o nouă producție locală în România, pe măsură ce HISTORY Channel își menține prestigioasa poziție de lider în rândul televiziunilor factuale pentru al 11-lea an consecutiv, de asemenea rămânând în top 15 în topul televiziunilor din România. După două producții axate pe istoria și misterele României, de data aceasta ne-am hotărât să dezvoltăm un format axat pe divertisment, dar care este în continuare centrat pe istorie. Cu fiecare producție pe care o pregătim, vrem să arătăm publicului și partenerilor de afaceri că piața românească este foarte importantă pentru noi, cu intenția de a investi și mai mult în producții locale”, a declarat Karol Bek, Senior Commercial Director & Country Manager pentru România, A+E Networks CEE.

„Bucuria de a descoperi un obiect de valoare într-o cutie veche din pod, entuziasmul de a găsi o comoară la un târg de vechituri, adrenalina unei negocieri intense sau anxietatea unei achiziții riscante sunt doar câteva dintre situațiile reale pe care emisiunea le surprinde. Nu este în sine un documentar. Este un reality show ce prezintă povești și istorii despre România”, declară producătorul serialului, Agnieszka Kubiak, Head of Content Development and Creative la A+E Networks CEE.

Despre Vânătorii de comori

„Vânătorii de comori: România” își propune să spună povești captivante, interesante și nedescoperite despre istoria României prin intermediul unor obiecte vechi pe care oamenii doresc să le vândă. Emisiunea aruncă o privire transparentă asupra lumii colorate, dinamice și mereu surprinzătoare a obiectelor de epocă și a poveștilor care le fac valoroase, văzând lanțul tranzacțiilor de la achiziție, la evaluare și expertiză, până la vânzarea finală.

„Vânătorii de comori: România” este cea de-a treia producție locală a HISTORY Channel, după „Misterul Aurului Dacic” și „Marcel Iureș Enigmele României”. Serialul de 6 episoade este produs de Paprika Studios. Aceasta este prezentă în 8 țări din Europa Centrală și de Est, dezvoltând și producând programe de divertisment, reality și seriale de ficțiune pentru mai mult de 30 de canale în 16 limbi, cu peste 600 de ore pe an”.

Cum și în ce condiții se acordă bani pentru „Săptămâna verde”. Proiectul, în consultare publică

Articolul Vânătorii de Comori: România apare prima dată în Stiripentrucopii.

Ţigănuşul, o pasăre tăcută care cutreieră cu paşi măsurați prin smârcuri și în ape mici în căutarea hranei, face parte din familia ibişilor și a lopătarilor. Atunci când este privit din depărtare sau în zbor, coloritul pena- jului pare simplu negru, dar privit de aproape surprinde cu un penaj frumos colorat, caracterizat de reflexe verzui metalice, pe un fond brun-ruginin.

Paradisul păsărilor din Banat

Exponatul aparține Colecției de Ornitologie „Dionisie Linția” a Secției de Științele Naturii. A fost colectat în anul 1943 din zona Mlaştinilor Satchinez. O zonă pe care marele ornitolog Dionisie Linția a descris-o ca fiind “paradisul păsărilor din Banat”. Aşa cum acesta scria în 1955, acum trei decenii țigănuşul clocea încă în mod obişnuit în Banat, în colonii mai mici”. Păsările au părăsit regiunea pe la inceputul secolului trecut (în jurul anului 1925), când în urma acțiunilor de ardere a stufărișului, au ars și cuiburile de țigănuş. Astăzi, această pasăre reprezintă o curiozitate a Deltei Dunării, fiind uneori observată şi în lunca Dunării şi zonele umede din Moldova.

Ce obiceiuri are țigănuşul

Este o pasăre sociabilă, motiv pentru care poate fi observată deseori zburând în stoluri mai mici sau mai mari sub forma unor şiruri lungi, şerpuite sau oblice. Zborul țigănuşului încântă privitorii prin succesiunea de plutiri şi bătăi rapide din aripi, ca o vâslire. Ciocul lung și curbat, ajută la prinderea hranei din mål, care este compusă predominant din lipitori, insecte acvatice, mormoloci şi peştişori.

Fiind pasăre migratoare și oaspete de vară în țara noastră, revine la mijlocul lunii aprilie. Preferă să-şi construiască cuibul în colonii alături de stârci şi cormorani. Cuibul, construit din crenguțe și stuf prin participarea ambilor părinți, este amplasat în sălcii sau în stuf, iar femela depune 3-4 ouă.

Studenții, invitați în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

Articolul COMORILE MUZEELOR. Ţigănuşul la MNaB apare prima dată în Stiripentrucopii.

Relieful votiv din marmură, cu reprezentarea cultului Cavalerilor Danubieni – epoca romană (sec. II-III p.Chr.) – a fost descoperit la începutul secolului XX, la Pojejena de Jos (jud. Caraș-Severin).

Placă de marmură cu un reliev gravat

Prezența acestui artefact în patrimoniul muzeului se datorează arheologului ardelean Teglas Gabor (1848-1916), un perseverent cercetător al limesului dacic. În cadrul proiectului său de identificare în teren a tuturor fortificațiilor de epocă romană din Dacia, el analizează la începutul secolului XX castrele bănățene. Astfel, în 17 octombrie 1908, după o negociere asiduă, pentru numai 12 coroane sunt achiziționate din Pojejena, de pe terenul familiei Sztojkovics, două bucăți de placă de marmură cu un reliev gravat cu 2 călăreți.

Doi cavaleri afrontaţi

Istvan Berkeczi, directorul Muzeului Banatului de la acea vreme, nota cu entuziasm în registrul muzeului că piesele au fost restaurate. obiectului de artă romană provincială i s-a redat astfel strălucirea de altă dată.

Dimensiunile plăcii de piatră sunt: 13, 5 * 11 * 1cm colţul de jos fiind ştirbit din vechime.

Iconografia redă doi cavaleri afrontaţi, care calcă duşmanii căzuți la pământ în picioare şi o încadrează protector pe Marea Zeiţă Mama-Pământ. În registrul inferior sunt redate schematic câteva din treptele de iniţiere în cadrul acestui cult, specific zonei balcanice a Imperiului Roman, in perioada secolelor II – 11T p.Chr.

Tipologic, plesa se încadrează în varianta a III-a a reprezentărilor acestui cult, modelul de relief votiv cu 2 cavaleri, dar mult simplificat, cu mai puţine simboluri. Funcţional este un ex-voto, care a fost descoperit intamplator in arealul aşezării civile romane.

POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost ele inventate: JOFFRE, prăjitura Mareșalului – din România, celebră în lume

Articolul COMORILE MUZEELOR: Relieful votiv de la Pojejena apare prima dată în Stiripentrucopii.

Una din cele trei serii poartă numele „Animale vorbitoare și căsuțe primitoare”. Din cadrul ei fac parte opt scurtmetraje animate. Personajele fie sunt animale sălbatice în roluri surprinzător de blânde sau empatice, preocupate de soarta planetei, fie animale fioroase surprinse în momente amuzante. Animațiile sunt create fără dialoguri și au o durată de 47 de minute, fiind recomandate copiilor cu vârsta peste șase ani. Seria „Animale vorbitoare și căsuțe primitoare” va fi proiectată vineri, 5 aprilie, de la ora 11:00 și include următorul program:

• Comorile Greciei (10’48)
• Koyaa – săpunul alunecos (2’45)
• Pinguinul (3’37)
• Acasă (7’43)
• Grădina cu iubire (3’44)
• Mishou (7’00)
• Roborul şi Balena (6’21)
• Leul (3’37)

Alte animații cu care sunt așteptați copiii

A doua serie de animații la care sunt așteptați cei mici poartă numele „Zmeul călător”. Aceasta reunește nouă filmulețe în care personajele comunică fără cuvinte, obiectele din casă prind viață, iar natura ne dă de rezolvat câteva mistere care ne pun la încercare atât imaginația, cât și logica. Proiecția are o durată de 51 de minute și este recomandată copiilor cu vârsta între patru și nouă ani. Seria „Zmeul călător” va fi proiectată sâmbătă, 6 aprilie, de la ora 11:00 și reunește următoarele titluri:

• Koyaa – hârtia jucăuşă (2’45)
• Domnul Noapte are zi liberă (2’00)
• Zmeul (13’05)
• Cioc-cioc (3’56)
• Mitch-Match (2’12)
• Norul (4’44)
• Prinţul Ki-Ki-Do: vânătoarea (5’00)
• Tulkou (11’00)
• Balloona Laguna (6’35)

A treia seria poartă numele „Prietenii naturii” și îi provoacă pe participanți să se gândească la natură, la reciclare, la soluții pentru a consuma cât mai puțin plastic, la metode prin care să menținem planeta cât mai curată, să economisim resurse, să facem orașele mai prietenoase cu viețuitoarele. Seria, recomandată copiilor cu vârsta peste șapte ani, are o durată de 51 de minute și este prezentată cu subtitrare în limba română. Ea include următoarele scurtmetraje:

• Invenții inteligente (3’03)
• Benztown (4’45)
• Pași purtați de vânt (7’05)
• Cum mi-am învins frica față de oameni (9’00)
• Grădina pierdută (3’00)
• Ce convenabil! (4’35)
• Pietricică valoroasă ca aurul (4’15)
• Migranți (8’17)
• Plastic (6’50)

Costul unui bilet la oricare din proiecții este de 12 lei, tarif unic, flexibil, în limita locurilor disponibile. Biletele au fost puse în vânzare online prin teatrulgong.ro, dar și la sediul Agenției Teatrale din str. Alexandru Odobescu nr. 4, de miercuri până vineri între orele 11:00 și 18:00, sâmbăta de la 10:00 la 18:00 și duminica între orele 10:00 și 14:00.

Sursă foto: unsplash.com/Paolo Chiabrando

Pisicile readuc oamenii la bibliotecă. Unde s-a întâmplat asta

Articolul Zeci de scurtmetraje de animație dedicate copiilor, prezentate la Teatrul Gong apare prima dată în Stiripentrucopii.

Nici unul dintre obiectele Muzeului Banatului nu a născut atât de multe controverse precum cele două pistoale atribuite ultimului comandant otoman al cetăţii Timişoara.

Cui au aparținut pistoalele

În ianuarie 1903, fostul jurist al Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie din Timișoara a donat o pereche de pistoale cu cremene. Despre acele arme el spunea că ar fi aparținut ultimului pașă de Timișoara, cel care a predat orașul în mâinile habsburgilor în octombrie 1716.

În registrul de inventar al muzeului custodele de atunci nota: „cele două pistoale sunt bogat decorate și, foarte probabil, au aparținut unei personalități ale epocii”. Totuși, donatorul nu a putut demonstra apartenența celor două pistoale. Deci, încă din 1903, existau anumite semne de întrebare vis-a-vis de autenticitatea armelor.

Expertizarea pistoalelor

Pistoalele sunt de fabricație nord italiană, fiind redecorate în Balcani, undeva în prima jumătate al secolului al XIX-lea. În anul 2012 ele au fost expertizate de către specialiștii Muzeului Militar din Belgrad. Expertiza a demonstrat că piesele sunt mult mai târzii față de ceea ce se credea inițial. Ele au fost realizate la 100 de ani după 1716, deci nu au nici o legătură cu ultimul pașă.

Există două posibilități de luat în calcul în ceea ce privește originea pistoalelor. În prima variantă, s-ar putea să fi fost făcute în nordul Italiei, în zona Brescia, la cumpăna secolelor XVIII și XIX.

A doua posibilitate este că au fost făcute direct în Balcani, într-un atelier kosovar, în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

În concluzie, aceste arme bogat decorate au aparținut cu siguranță unei personalități sau chiar unui demnitar otoman de grad înalt, însă nu ultimului pașă de Timișoara.

Descrierea pistolului cu cremene

Un pistol cu cremene are mai multe  componente. În primul rând, este țeava din oțel care, la rândul ei, are 3 părți: gura țevii, tunetul și culata, partea din spate.

Apoi urmează mecanismul de dare a focului format din platină (plăcuța din aprtea de jos), amnarul, tigăița (jos, unde se așează praful de pușcă). În partea cealaltă este cocoșul portcremene (în cleștii de sus se prindea cremenea și ea dădea focul).

În partea cealată, de obicei, exista contracremenea, dar la aceste piese lipsește.

Partea din lemn este formată din uluc, de sub țeavă, și mâner, în partea din spate. Mânerul are la talpă un bulb masiv de metal care este fixat cu un bumb realizat în aceeași manieră.

Pe partea interioară a mânerului este încrustată cu argint sabia zuficar, simbolul armurierilor din Pecs, Kosovo de astăzi.

Mecanismul de declanșare este format din trăgaci și garda trăgaciului. Țeava este fixată pe uluc cu două inele de ranforsare.

Dicționar:

ranforsare: întărire a unei piese sau a unei construcții metalice cu ajutorul unor bare

Cea mai mare agenție de fotojurnalism din lume, expoziție la Timișoara

Articolul COMORILE MUZEELOR. Cele două pistoale ale ultimului pașă de Timișoara apare prima dată în Stiripentrucopii.

Algele marine, comorile misterioase din adâncurile mărilor și oceanelor, au început să-și facă apariția în modă. Sătui de materialele cultivate care epuizează solul pământului sau de materialele sintetice derivate din petrol care îl poluează, cei mai avangardiști dintre designeri au început deja să se intereseze de aceste plante acvatice.

Algele au capacitatea de a capta dioxidul de carbon, la fel ca pădurile de pe uscat. De asemenea, cultivarea lor nu necesită apă, fiindcă acolo cresc, și nici pesticide. Pe lângă aceste avantaje majore, mai există și avantajul că recoltarea se face în partea superioară, iar în patru ani algele se regenerează și cresc din nou. După recoltare ele se transformă în pulbere, iar apoi este transformată, cu ajutorul unei soluții de celuloză din lemn, într-o fibră gata să fie țesută în haine.

Hainele realizate din alge au, potrivit vogue.fr, beneficii și pentru cei care le poartă. Odată purtate, acestea au proprietăți benefice pentru piele. Datorită umidității naturale a pielii, algele își eliberează substanțele vitale, precum vitamine, aminoacizi și minerale. Concret, algele hidratează și „răsfață” chiar și cea mai sensibilă piele, oferind în același timp și puteri antioxidante.

Designeri care folosesc alge în creațiile lor

Toate aceste proprietăți nu au scăpat atenției Stellei McCartney, o persoană importantă în domeniul modei de lux durabile. În cadrul expoziției sale „Sustainable Market: Innovating Tomorrow’s Solutions” creatoarea a pus în evidență materiale inovatoare capabile să „regenereze planeta în loc să o distrugă”, printre care se numără și fibra Kelsun. Acest material, creat împreună cu compania inovatoare Keel Labs, este fabricat din peste 75% alge marine.

„Acest fir ar putea fi o alternativă mai prietenoasă decât bumbacul, care reprezintă 2,5% din terenurile arabile ale planetei și 16% din totalul pesticidelor utilizate. Kelsun necesită de 70 de ori mai puțină apă decât bumbacul convențional și cu 100% mai puțin teren și pesticide. Acesta este viitorul modei”, a declarat Stella McCartney, potrivit sursei citate.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Biofabricate (@biofabricate)

Un alt designer, tânărul Tanguy Melinand, a dorit să păstreze algele marine în forma lor cea mai pură. În 2021, în cadrul unui atelier despre alternativele la pielea de origine animală, la care a participat ca student, acesta s-a gândit că ar putea face „piele” din alge. Și a reușit, chiar dacă nu din prima. Inovația sa, prezentată la Yinger Prize 2022 în China, a obținut premiul de aur. De atunci, se ocupă de tot ce înseamnă acest proces. Le culege, le sortează, le asamblează, iar apoi taie modelele pentru piesele din colecțiile sale.

„Contrar a ceea ce s-ar putea crede, aceste materiale sunt fragile, grele și groase, ceea ce le face capricioase și greu de prelucrat. Au un aspect unic, alcătuit din texturi foarte particulare, nuanțe de culoare care evoluează în timp și o caracteristică translucidă”, spune tânărul designer.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Tanguy Mélinand (@meliiiiii_______)

Sursă foto: unsplash.com/Brian Yurasits

PRIN LUMEA MODEI. Povestea costumelor de Oscar de anul acesta

Articolul PRIN LUMEA MODEI. Hainele din alge – o realitate apare prima dată în Stiripentrucopii.