Nunchi – metodă coreeană parentală sau cum își educă părinții coreeni copiii? Oare cum fac? Fiecare părinte își educă copilul în stilul lui. Noi însă vă vom povesti despre un alt stil de parenting. Metoda coreeană de parenting este cel mai bine păstrat secret pentru creșterea copiilor inteligenți și foarte educați. ȘTIRI PENTRU COPII vă dezvăluie mici aspecte ale acestei metode.
Ce înseamnă Nunchi – metodă coreeană parentală? Și cum o putem pune în aplicare? Unul dintre cuvintele de bază ale acestui stil de parenting este „nunchi” care în limba română înseamnă „observare” sau „spirit de observație”. Această metodă parentală se bazează în primul rând pe spiritul de observație. Părinții își educă copiii astfel încât aceștia să fie deschiși la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Altfel spus, îi învață să fie prezenți, ”cu ochii deschiși” real, atenți la detalii.
„Nunchi” este arta de a observa tot ce se întămplă în jurul tău. Spiritul de observație înseamnă să simți tot ceea ce simt ceilalți oameni. Totodată înseamnă să gândești ca ei și să le răspunzi corespunzător.
Nunchi reprezintă capacitatea de a citi rapid o cameră cu accent pe colectiv, nu pe anumite persoane.
În Coreea spiritul de observație este văzut ca o superputere. Un nunchi bine controlat și rapid poate ajuta în diferite ocazii.
În creșterea tradițională a copiilor din Coreea, nunchi-ul reprezintă atenția din partea copilului. Această „tradiție” urmărește o expresie foarte cunoscută la ei și anume „Un obicei format la vârsta de trei ani, durează până la vârsta de 80 de ani”.
Părinții își învață copiii despre nunchi de la vârsta de 3 ani
Părinții le oferă o primă lecție crucială copiilor la vârsta de 3 ani. Aceasta este „nu este vorba despre tine”. Așadar acest tip de educație este menit să învețe copiii că lumea nu se învârte în jurul lor.
Un exemplu dat de cnbc.com este faptul că în multe școli din Coreea nu există femei la curățenie. Copiii trebuie să facă ei singuri curățenie, astfel că fiecare elev are o responsabilitate clară. Totodată, elevii învață să se descurce singuri, dar și să colaboreze sau să lucreze în echipă.
Unii copii se nasc cu acest spirit de observație foarte complex, iar alții îl dezvoltă. Cert e că în Coreea să ai nunchi – spirit de observație e ca și cum ai avea la noi, în România, cei șapte ani de-acasă.