Fildeșul unui mamut lânos uriaș care a trăit pe teritoriul României a fost găsit. Unde îl puteți vedea
Dacă numai dintele avea un metru și 20 de centimetri lungime, vă puteți imagina cât de uriaș era animalul? Acest mamut lânos uriaș a trăit pe teritoroiul României, iar fildeșul lui, lung de peste 1 metru, a fostă găsit în pământ.
În apropierea comunei Săpoca, din Buzău, a fost făcută descoperirea anului. Aici a fost descoperit un fildeș uriaș de mamut lânos. Fildeșul, care era îngropat parțial în pământ, a fost găsit întâmplător și provine de la un mamut lânos care trăia în perioada Quaternarului. Aceste animale, care erau vânate intens de oamenii preistorici pentru carne, blană, grăsime și oase, sunt un simbol al unei epoci îndepărtate, când viața pe planetă era cu totul diferită.
Ce trebuie să știți despre mamutul lânos
Mamutul lânos este un animal preistoric fascinant, iar studierea sa este una dintre cele mai detaliate din întreaga paleontologie, datorită numeroaselor descoperiri de carcase conservate în gheață, mai ales în Siberia și Alaska. Aceste descoperiri, dar și scheletele, dinții și chiar conținutul stomacurilor și bălegarului, au oferit cercetătorilor o imagine clară asupra vieții și comportamentului acestei specii. Mai mult, imaginile lor din picturile rupestre preistorice ne arată cum erau percepuți de oamenii timpurii. Deși resturi de mamut au fost descoperite în Asia cu mult înainte ca europenii să le „descopere” în secolul al XVII-lea, asiaticii considerau inițial că oasele aparțineau unor creaturi mitologice.
Mamutul lânos era aproximativ de mărimea unui elefant african, având masculii care ajungeau între 2,7 și 3,4 metri înălțime la umăr și cântăreau între 6 și 6,6 tone. Femelele erau mai mici, cu înălțimi între 2,6 și 2,9 metri și o greutate de până la 4 tone. Acestea erau animale perfect adaptate la frigul extrem din perioada ultimei ere glaciare, având o blană densă formată din fire lungi de păr exterior și un strat de subpăr scurt și gros. Blana lor variera de la un ton închis la unul galben-deschis. Urechile și coada erau scurte pentru a minimiza pierderile de căldură, iar colții lor erau uriași și folosiți în diverse scopuri: manipularea obiectelor, lupte și chiar hrană. Dieta lor era formată în principal din ierburi și rogoz. Mamutul lânos putea trăi până la 60 de ani, similar cu actualii elefanți.
Primii oameni au trăit în aceeași perioadă cu aceste animale uriașe
Aceste creaturi uriașe au coexistat cu oamenii timpurii, care le vânau pentru hrană și le foloseau oasele și colții pentru a crea unelte și chiar locuințe. Mamutul a dispărut în mare parte la sfârșitul Pleistocenului, acum 10.000 de ani, din cauza schimbărilor climatice și a reducerii habitatului, dar și din cauza vânătorii excesive. Totuși, câteva populații izolate au supraviețuit pe insulele Saint Paul și Vranghel până acum aproximativ 6.400 și 4.000 de ani. Chiar și după dispariția lor, fildeșul mamutului a continuat să fie folosit de oameni, o tradiție care trăiește și azi.
Cum a fost găsit fildeșul mamututlui lânos uriaș care a trăit pe teritoriul României
Directorul Muzeului Județean Buzău a oferit primele detalii despre această piesă rară de paleofaună. A fost o surpriză majoră când, pe 15 ianuarie, muzeul a primit o sesizare despre fildeșul îngropat în pământ, iar valoarea acestuia este nu doar muzeală, ci și academică. După ce va fi conservat corespunzător, fildeșul va deveni o piesă de referință în colecțiile Muzeului Județean din Buzău.
El a spus că acest fildeș provine de la un mamut lânos din perioada Pleistocenului târziu și este cea mai mare piesă de paleofaună descoperită până acum în județul Buzău. Mamuții lânoși, de dimensiuni asemănătoare cu cele ale unui elefant african, erau o sursă majoră de hrană și resurse pentru oamenii preistorici, care i-au vânat intens, a mai arătat acesta.
Dacă ajungeți la Buzău, merită să vizitați Muzeul Judeâean. În patrimoniul instituției se regăsesc mai multe fragmente osteologice provenind de la diferite tipuri de mamuţi, primele intrând în colecţie în anul 1972.
De la Roblox la TikTok – cum consumă elevii informațiile de pe net