Cauta
1

MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE. „Piatra” din mormântul lui Tutankhamon

Tutankhamon, cel pe care cu siguranță îl știți din desenele animate, a existat și în realitate. Mormântul lui a fost și este în continuare de interes pentru arheologi. În 1992, atunci când a fost descoperit locul său de veci, arheologul britanic Howard Carter a găsit, printre altele, o „piatră” ciudată. Astăzi, în cadrul rubricii MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE, vorbim despre ea.

Mormântul lui Tutankhamon era plin cu statui din fildeș, bijuterii prețioase și chiar un car cu aur. Arheologul Howard Carter a descoperit, într-un cufăr, o armură decorată cu aur, argint și pietre prețioase. Totuși, ceva era diferit și totodată misterios. Una din pietrele de pe armură îl înfățișa pe zeul Ra, sub forma unui scarabeu cu aripi, potrivit forbes.com. Inițial, arheologul a crezut că piatra era un tip de cuarț obișnuit. Zece ani mai târziu, geograful britanic Patrick Clayton a descoperit bucăți ciudate de sticlă galbenă și translucidă în deșertul Libiei, lângă granița cu Egiptul. Această sticlă părea să fie identică cu piatra din mormântul lui Tutankhamon. Două ani mai târziu, Clayton a scris că această sticlă, numită sticla deșertică libiană, ar putea proveni din sedimentele unui lac uscat.

În 1998, mineralogul italian Vincenzo de Michele a analizat piatra găsită în mormântul lui Tutankhamon și a confirmat că era, de fapt, un fragment de sticlă deșertică libiană. Acest tip de sticlă este extrem de rar și se găsește doar într-o zonă foarte izolată din deșertul Libiei, numită Marea de Nisip, la nord de un platou numit Gilf Kebir.

De unde provine totuși sticla

Originea sticlei deșertice libiene rămâne un mister. Sticla naturală se formează atunci când rocile bogate în cuarț se topesc și se răcesc foarte repede. Tectitele, un alt tip de sticlă naturală, se formează când un meteorit lovește Pământul și aruncă bucăți de rocă în atmosferă. Acolo se răcesc rapid și cad înapoi. Dacă sticla deșertică libiană este un fel de tectită, înseamnă că s-a format acum 28 – 26 de milioane de ani, când un meteorit a topit nisipul bogat în cuarț din deșert. Elementele neobișnuite găsite în această sticlă ar fi resturi din meteoritul vaporizat.

Totuși, în deșertul Libiei nu a fost găsit niciun crater care să arate unde ar fi căzut acest meteorit. O altă ipoteză, din 2013, sugerează că o cometă, făcută mai ales din gheață, s-ar fi dezintegrat deasupra deșertului generând o căldură de peste 3,600°C, destulă cât să topească nisipul de la suprafață și să formeze această sticlă, fără a lăsa un crater.

Sursă foto: unsplash.com/AXP Photography

MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE. Statuile Angkor, noua descoperire a arheologilor