- by Mitar Daiana
Tot ce nu știați despre Imnul României. De ce se spune că e un „cântec bărbătesc”
În urmă cu mai bine de 170 de ani, Andrei Mureșanu (1816 – 1863) scria versurile poemului „Un răsunet”, care a devenit mai târziu Imnul României. 29 iulie este o zi importantă pentru țara noastră. În fiecare an, începând cu anul 1998, la această dată se sărbătorește Ziua Imnului Național al României, „Deșteaptă-te române”.
În timp ce există controverse legate de autorul melodiei „Deșteaptă-te române”, autorul versurilor este cunoscut. Andrei Mureșanu, care era pe atunci profesor la Colegiul Național Latino – German din Brașov, a primit sarcina de a compune un cântec de luptă care să mobilizeze oamenii.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile. Imnul, numit „Deșteaptă-te române”, a fost cântat pentru prima dată în 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea. De atunci, versurile scrise de Andrei Mureșanu și muzica gândită de Anton Pann (1796 – 1854), cea mai des adoptată teorie, au format cântecul care le-a insuflat românilor curaj în momente cruciale. Vorbim despre Războiul de Independență (1877 – 1878), dar și despre Primul și al Doilea Război Mondial.
După instaurarea dictaturii comuniste din 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forțat să abdice, marșurile și cântecele patriotice au fost interzise. Oamenii nu aveau voie să intoneze sau să fredoneze vreun cântec patriotic. Dacă o făceau, riscau ani grei de închisoare. Lucrurile s-au schimbat în 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste. Imnul s-a auzit pe străzi, fiind cântat de o mulțime de oameni, risipind frica și dorindu-și înlăturarea dictaturii.
Ce mesaj transmite imnul național
Imnul „Deșteaptă-te române” transmite atât un mesaj social, cât și unul național. „Social deoarece impune o permanentă stare de vigilență pentru a asigura tranziția către o lume nouă; Național deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată” prezent în toate imnurile naționale. De la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.
Invocarea destinului național este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată” concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive”, se arată pe site-ul Administrației Prezidențiale.
De-a lungul timpului România a avut și alte imnuri. Printre cântecele adoptate ca imn se numără „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, „Zdrobite cătușe”, „Te slăvim Românie” sau „Trei culori”, cântat pe muzica compusă de Ciprian Porumbescu.
Sursă foto: unsplash.com/engin akyurt
Ce cărți pun românii în bagajul de vacanță. Top 10 cele mai vândute volume pentru copii