Despre armuri, costume medievale și trubaduri – reportaj de Festivalul Medieval al Castelului Huniade, de Eva Stanciu, 11 ani
Anul acesta în 19-21 iulie a avut loc Festivalul Medieval al Castelului Huniade organizat de Muzeul Național al Banatului împreună cu Consiliul Județean Timiș. În cadrul acestui festival publicul a putut să facă o călătorie în timp, în Evul Mediu, să simtă și să înțeleagă aceasta epoca. Participanții au fost invitați la marele banchet al comitelui, a ascultat poveștile bântuitoare ale barzilor și au învățat să tragă cu arcul în satul nomad. Un festival în care toată lumea a avut posibilitatea de a învăța ceva despre trecut. Ce am aflat despre armuri, costume medievale și trubaduri.
Festivalul a fost împărțit în mai multe zone: Satul Nomad, Tabăra Mercenarilor, Popasul Varestilor, etc. Toate așezările și taberele au fost frumos aranjate, cu mese și veselă bogată, corturi cu pături aranjate frumos și arcuri sprijinite de perete, bijuterii, icoane și armuri grele.
În turul festivalului ȘTIRI PENTRU COPII a reușit să discute cu mai multe grupuri: Teokratos din Slovacia, Compania Dragonului Transilvania si Nokors din București. Am aflat multe lucruri interesate despre cum trăiau oamenii din Evul Mediu.
Teokratos – bijuterii în stil bizantin
Grupul Teokratos din Slovacia este cunoscut pentru reconstituirea scenelor istorice bizantine. Se ocupă cu făurirea bijuteriilor în stil bizantin. Ne-au declarat că pentru a realiza o o bijuterie din cupru cu imprimeu muncesc în jur de două – trei ore, iar pentru bijuterii cu pietre prețioase au nevoie de aproximativ patru ore. În cortul aveau expuse și câteva rochii superbe de domnițe, cu modele interesante făcute din materiale scumpe și fine. În mijlocul cortului lor era și o măsuță plină cu obiecte sfinte făcute din cupru, bronz și argint, icoane cusute, un superb șirag de perle și multe armuri, zale, săbii, scuturi și pelerine
Despre viața nomazilor și a tătarilor, cu grupul Nokoros
Tot la festival i-am întâlnit si pe cei de la asociația Nokoros din București. Această asociație se ocupă cu cercetarea si reconstituirea istorică a vieții nomazilor și tătarilor din secolele al XIII-lea și al XIV-lea, având ca emblemă semnul Hoardei de Aur. Se numește ,,Nokoros” pentru că în mongolă ,,nokor” înseamnă prieten sau camarad. Ei ne-au prezentat cortul lor si ne-au povestit că hainele pe care le purtau bărbații pe atunci erau compuse dintr-un del, adică o cămașa cu închidere sub braț, pantaloni și cizme de piele. Femeile aveau îmbrăcăminte asemănătoare bărbaților, purtând un del lung, un fel de rochie și niște opinci din piele.
Despre armura și platoșă, cu Compania Dragonului
Ultimul grup cu care am stat de vorba au fost cei de la Compania Dragonului. Ne-au povestit ca au luat ființă în Cluj, grație lui Andrei Prian. Au ales acest nume pentru că membrii grupului se simt mai apropiați de vremurile în care stăpânea Ordinul Dragonului, din care a făcut parte și Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș. Ne-au declarat că este un efort deosebit să reconstitui atmosfera medievală, că trebuie să te documentezi mereu ca să știi ce obiecte poți folosi, ce modele sau culori specifice epocii. Am aflat de la ei că platoșa este cea mai importantă parte a armurii, protejând organele vitale, fiind din metal gros. Doamna pe care am intervievat-o purta o rochie frumoasă, reprezentând perioada de la finalul secolului XV, început de secol XVI, iar croiala originală se găsește în Muzeul de Istorie din Budapesta.
Banchetul medieval
Seara s-a încheiat cu un banchet. În timp ce nobilimea se ospăta la banchetul comitelui, trubadurii și peregrinii au cântat melodii vioaie, cu ritm vesel. La un moment dat aceștia au invitat și publicul să danseze, făcând o horă. Mai târziu au sosit și barzii, care au cântat mai multe balade și au spus povești demult uitate despre eroii apuși.
Text și foto : Eva Stanciu, 11 ani, Waldorf Timișoara
Articol realizat în cadrul campaniei „Știri culturale din cartiere”, desfășurată în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
