COMORILE MUZEELOR: Relieful votiv de la Pojejena
Relieful votiv de la Pojejena cu reprezentarea Cavalerilor Danubieni – una din cele mai vechi piese din piatră restaurate din patrimoniul Muzeului Național al Banatului. Vă povestim despre ea la rubrica COMORILE MUZEELOR.
Relieful votiv din marmură, cu reprezentarea cultului Cavalerilor Danubieni – epoca romană (sec. II-III p.Chr.) – a fost descoperit la începutul secolului XX, la Pojejena de Jos (jud. Caraș-Severin).
Placă de marmură cu un reliev gravat
Prezența acestui artefact în patrimoniul muzeului se datorează arheologului ardelean Teglas Gabor (1848-1916), un perseverent cercetător al limesului dacic. În cadrul proiectului său de identificare în teren a tuturor fortificațiilor de epocă romană din Dacia, el analizează la începutul secolului XX castrele bănățene. Astfel, în 17 octombrie 1908, după o negociere asiduă, pentru numai 12 coroane sunt achiziționate din Pojejena, de pe terenul familiei Sztojkovics, două bucăți de placă de marmură cu un reliev gravat cu 2 călăreți.
Doi cavaleri afrontaţi
Istvan Berkeczi, directorul Muzeului Banatului de la acea vreme, nota cu entuziasm în registrul muzeului că piesele au fost restaurate. obiectului de artă romană provincială i s-a redat astfel strălucirea de altă dată.
Dimensiunile plăcii de piatră sunt: 13, 5 * 11 * 1cm colţul de jos fiind ştirbit din vechime.
Iconografia redă doi cavaleri afrontaţi, care calcă duşmanii căzuți la pământ în picioare şi o încadrează protector pe Marea Zeiţă Mama-Pământ. În registrul inferior sunt redate schematic câteva din treptele de iniţiere în cadrul acestui cult, specific zonei balcanice a Imperiului Roman, in perioada secolelor II – 11T p.Chr.
Tipologic, plesa se încadrează în varianta a III-a a reprezentărilor acestui cult, modelul de relief votiv cu 2 cavaleri, dar mult simplificat, cu mai puţine simboluri. Funcţional este un ex-voto, care a fost descoperit intamplator in arealul aşezării civile romane.