Ziua Naţională a Lecturii este marcată, în fiecare an, începând din 2022, la data de 15 februarie. A fost aleasă această zi deoarece reprezintă ziua de naştere a două mari personalităţi ale României: Titu Maiorescu şi Spiru Haret. Despre cine au fost cele doua personalităţi şi de ce ar trebui să #citimZideZi, mai jos.
Cui îi place să citească? De multe ori, copiii pleacă supăraţi de la şcoală pentru că primesc prea multe lecturi. Mai ales lecturile de vacanţă reprezintă spaima multor elevi. Pe ultima sută de metri, inainte de începerea şcolii, începe alergătura elevilor după cărţile “de pe listă”. Cum ar fi însă dacă fiecare şi-ar face propria listă? In funcţie de preferinţe, pasiuni, interese. Aşa, poate am descoperi că cititul e o plăcere şi nu o tortură. Si, mai mult decat atât, are numeroase beneficii.
Beneficiile cititului
Cercetătorii de la Universitatea Emory, din Georgia, au descoperit că lectura unui roman poate provoca schimbări în creier, nu doar în timpul cititului, ci chiar și după terminarea activității, în stare de repaus. Acest lucru inseamnă că ajuta creierul să se dezvolte. Un studiu realizat de Universitatea din Sussex, arată că persoanele care au citit timp de doar șase minute au prezentat un ritm cardiac mai lent, adica o reducere a stressului. Bineinteles, cititul imbogățește vocabularul, stimulează memoria și ajută la imbunatătirea cunoștiintelor din toate domeniile.
Titu Maiorescu
A fost scriitor, critic literar, eseist, academician, filosof și pedagog, dar și prim-ministru al României între anii 1912 și 1914.
A studiat la Viena, unde locuia cu familia sa, și a absolvit cu succes ca șef de promoție Academia Tereziană, în anul 1858. Împreună cu prietenii său Iacob Negruzzi, Petre P. Carp, V. Pogor și Th. Rosetti, Maiorescu a contribuit la întemeierea Junimii.
Forme fără fond, în viziunea lui Maiorescu
“Al doilea adevăr, și cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii și neonorați ai unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranță în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secțiunile lor, cu ședințele solemne, cu discursurile de recepțiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea științifică ce singură le dă rațiunea de a fi”.
Spiru Haret – „omul şcolii”
Matematician, fizician, profesor, om politic, ministru al cultelor şi instrucţiunilor publice, membru titular al Academiei Române. Supranumit „omul şcolii” pentru opera sa reformatoare, Spiru Haret este considerat organizatorul şcolii moderne româneşti.