MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE. Liniile Nazca și povestea lor
În lume există o mulțime locuri ale căror secrete nu au fost elucidate nici până în zilele noastre. ȘTIRI PENTRU COPII vă vorbește azi, la rubrica MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE, despre Liniile Nazca și povestea lor.
Unul din cele mai mari mistere din America de Sud este reprezentat de Liniile Nazca din Peru. Acestea sunt o serie desene mari, cunoscute și ca geoglife, făcute de coloniștii preincași (poporul Nazca) în deșertul peruvian. Desenele au fost realizate între anii 400 î.Hr. și secolul al X-lea d.Hr.. Ele se întind pe aproximativ 500 de kilometri pătrați și includ linii drepte și figuri geometrice sau desene care reprezintă animsle, potrivit thoughtsonpapyrus.com. Printre ele, în jur de 70 de desene impresionează prin dimensiunea și forma pe care o au. Acestea au dimensiuni de până la 370 metri și ilustrează atât animale, cât și plante. De asemenea, multe dintre ele au o formă neobișnuită, dar interesantă.
Unele dintre reprezentările celebre sunt cele ale unei păsări colibri, ale unei maimuțe, ale unui păianjen, ale unui câine, ale unui copac și ale unei flori. Există, de asemenea, desene ale unor mâini umane și ale unui „gigant”.
Cum au fost realizate Liniile Nazca
În antichitate, oamenii au creat desenele cunoscute în prezent sub numele de Liniile Nazca prin îndepărtarea unui strat de rocă. Astfel a fost dezvăluit nisipul mai deschis la culoare de pe fundul deșertului. Desenele au rămas intacte până în zilele noastre. Asta datorită faptului că în acea parte a Peru nu prea există eroziune sau ploaie. Cu toate acestea, majoritatea desenelor și dimensiunea lor uriașă au putut fi descoperite și investigate doar din aer. Cele mai multe dintre ele au devenit cunoscute la nivel mondial doar atunci când avioanele au început să survoleze această zonă din Peru, în jurul anilor 1930.
Deși a putut fi stabilit modul în care desenele au fost realizate, imaginea de ansamblu rămâne un mister. Oamenii de știință încă încearcă să descopere cum au reușit oamenii să redea, de la sol, imagini atât de perfecte. Una din teorii spune că e posibil ca oamenii să se fi folosit de baloane cu aer cald pentru a face calcule precise în ceea ce privește modelul pe care au vrut să-l realizeze.
Tot un mister rămâne și scopul acestor desene. Cercetătorilor le este greu să creadă că oamenii au petrecut atât de mult timp și au depus atâta energie pentru a produce o simplă artă terestră decorativă. De-a lungul timpului au fost prezentate următoarele teorii cu privire la scopul Liniilor Nazca:
Desenele Nazca au avut un scop astronomic și calendaristic. Aceasta este o teorie celebră, avansată de Maria Reiche (1903 -1998), un arheolog german. Reiche credea că unele reprezentări pot fi legate de constelații și că unele imagini sunt, de fapt, încercări de a reprezenta constelații;
Liniile Nazca au fost realizate ca parte a unui ritual pentru a-i liniști pe zei pentru a aduce mai multă ploaie. Johan Reinhard a propus în 1985 că liniile Nazca sunt imagini folosite în practicile religioase care pun accentul pe venerarea zeităților asociate cu apa și culturile;
David Johnson, un cercetător american, a propus un punct de vedere interesant. Liniile Nazca reprezintă o hartă gigantică care trasează sursele de apă subterane;
Rosa Lazaponara a dat o oarecare credibilitate teoriei lui Johnson. Asta după ce grupul ei de cercetători a folosit imagini din satelit pentru a investiga ansamblurile de construcții și instalații folosite la transportarea apei și găsite în apropierea desenelor;
altă teorie este că liniile Nazca au servit ca piste de curse pentru atleții care au concurat în competiții de tip olimpic pentru a onora zeitățile. Aceasta a fost propusă de un autor, George A. von Breunig, în 1980;
Erich Von Däniken, un scriitor elvețian, a propus o altă teorie în cartea sa „Chariots of the Gods?” (1968). Potrivit spuselor lui, Liniile Nazca au fost construite pentru a fi folosite ca aerodromuri pentru navele spațiale ale unor ființe extraterestre.