Ziua Internațională a Sărutului. Ce se întâmplă în creier în timpul unui sărut
În fiecare an, în 6 iulie, se sărbătorește Ziua Internațională a Sărutului. Aceasta își are originea în Regatul Unit, însă de-a lungul anilor a fost adoptată în întreaga lume. Sărutul este un gest făcut în semn de afecțiune față de cineva. Aflați ce se întâmplă în creier în timpul unui sărut.
Ziua Internațională a Sărutului a fost instituită în 2006 pentru a pune accentul pe sărutul care are loc între îndrăgostiți. De asemenea, tot azi e sărbătorit și pupatul, pe obraz și frunte, gest care a creat legături sociale dintotdeauna. Oamenii se pupă atunci când se felicită, atunci când se întâlnesc și nu s-au văzut de mult timp, sau pur și simplu de fiecare dată când se văd.
Pe lângă faptul că e un gest de afecțiune și un mod de a arăta că ne pasă de cineva, sărutul e benefic și pentru sănătate. Că vă vine să credeți sau nu, sărutul poate arde până la 6,4 calorii pe minut, potrivit daysoftheyear.com. În unele țări Ziua Internațională a Sărutului e sărbătorită cu seriozitate. Francezii, de exemplu, renunță la salutul obișnuit, iar în schimb trimit pupici în aer. Poate cel mai „ciudat” mod de a sărbători această zi are loc în Grecia și Italia. Acolo oamenii se sărută pe buze între ei, indiferent că sunt sau nu un cuplu. Așadar, dacă vizitați aceste țări în data de 6 iulie, să nu vă mirați dacă vă treziți pupați de un străin. Locuitorii din insulele Pacificului au cel mai drăguț mod de a sărbători această zi. Ei se „sărută” în stilul eschimoșilor, frecându-și nasul unul de altul.
Ce se întâmplă în creier în timpul sărutului
În timpul unui sărut clasic, între doi îndrăgostiți, în creier se întâmplă multe. În primul rând el concentrează energia asupra buzelor, iar sensibilitatea îl determină să creeze un cocktail chimic, care dă starea de bine. Potrivit britichcouncil.org, acest cocktail este alcătuit din trei substanțe chimice, toate menite să ne facă să ne simțim bine și să vrem mai mult: dopamina, oxitocina și serotonina.
Ca urmare, experimentăm sentimente de euforie și un comportament care provoacă dependență. Oxitocina, cunoscută și sub numele de „hormonul dragostei”, stimulează sentimentele de afecțiune și atașament. Acesta este același hormon care este eliberat în timpul nașterii și alăptării. În cele din urmă, nivelurile de serotonină prezente în creier în timpul sărutului seamănă foarte mult cu cele ale unei persoane cu tulburare obsesiv-compulsivă. Nu e de mirare că amintirea unui sărut bun poate rămâne cu noi ani de zile.
În timpul unui sărut sunt implicați în jur de 29 de mușchi ai feței, iar ritmul cardiac crește în rândul bărbaților la 110 bătăi pe minut și 108 la femei, scrie alphega-farmacie.ro. Sărutul luptă împotriva stresului, stimulează formarea de salivă (care avantajează dinții conținând calciu și fosfor), stimulează formarea de anticorpi și chiar relaxează și ajută la oprirea sughițului. Pe de altă parte, sărutul poate fi și periculos. Bacteria helicobacter pylorise regăsește în salivă, ceea ce înseamnă că poate fi transmisă foarte ușor de la o persoană la alta prin sărut. Această bacterie este responsabilă, potrivit oamenilor de știință, de ulcere gastrice și inflamații ale mucoasei stomacale. Un alt virus transmis prin sărut este Epstein – Barr. Iar cei cu alergii trebuie să aibă grijă și la ce mănâncă partenerul. Un sărut intens ar putea provoca reacții alergice.
Sursă foto: unsplash.com/Jonah Pettrich
Filmele devin realitate. America autorizează carnea creată în laborator