Fetele dau mărțișor băieților. E o tradiție simpatică, precum cea cu alesul „babelor”
E 1 martie. Prima zi din lună, prima zi a primăverii calendaristice. Astăzi vedem mărțișoare frumos colorate, asortate cu firul reprezentativ alb cu roșu. Știați că există zone în care și fetele dau mărțișor băieților? E vorba de o tradiție simpatică, precum cea cu alesul „babelor”.
Mărțișorul reprezintă de câțiva ani și un simbol al culturii mondiale. El a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, ci și la bulgarii și albanezii din Balcani. Conform tradițiilor, țăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. O altă tradiție, adoptată de spațiile slave precum Moldova, Bulgaria, Rusia sau Serbia, spune că fetele sunt cele care le oferă băieților mărtișoare. Gestul lor se întoarce cumva de 8 martie, atunci când băieții trebuie să le ofere fetelor cadouri. Tradiția din țările slave e veche de sute de ani. Se spune că fetele le legau băieților sau iubiților lor care plecau la război câte un fir alb de lână care să îi protejeze. La întoarcere, după lupte intense, firul se păta cu sânge și devenea alb cu roșu, ca și firul mărțișorului pe care îl cunoaștem azi.
1 martie, ziua Babei Dochia
Tot azi, la început de primăvară, e și ziua Babei Dochia, mama Dragobetelui. La noi, la români, mărțișorul a fost asociat cu acest personaj mitologic. De această femeie se leagă o altă tradiție, și anume cea a „babelor de martie”.
Se spune că au existat nouă babe care erau de fapt vrăjitoare și puteau influența starea vremii. Baba Dochia era cea care aducea vremea rece și chiar și ea a fost păcălită de vreme. Aceasta și-a trimis nora la râu să spele un ghem de lână neagră până când acesta se face alb. Un lucru imposibil de altfel. Fata s-a dus și a început să spele acel ghem în apele reci ale râului. Într-un final, după ce i-au înghețat mâinile și era toată plânsă, fata a primit ajutor și anume o floare roșie cu care să spele lâna. Unii spun că însuși Mântuitorul a ajutat-o. Cert este că ghemul s-a albit cu totul.
Se pare că acea floare reprezenta într-un fel sau altul venirea primăverii, iar Baba Dochia era supărată că nora ei a avut de unde să o primească. Așa supărată cum era Baba Dochia și-a luat oile și a pornit cu ele pe munte. Cu toții știm cum e vremea primăvara. Ba e cald, ba e frig. Așa a pățit și Baba Dochia. Urcând pe munte ea tot arunca câte un cojoc din cele nouă sau 12 pe care le purta. Pe când a ajuns în vârful muntelui Baba Dochia era numai în cămașă, iar de frig aceasta s-a transformat în stâncă. Se spune că este tot acolo și astăzi.
Cum se aleg babele?
De-a lungul timpului tradiția s-a transformat într-un mic joc. Între 1 și 9 martie oamenii își aleg o „babă”, sau o calculează ținând cont de ziua nașterii. În funcție de cum va fi vremea în ziua respectivă, așa se spune că le va fi tot anul. Alegerea babei se face în două moduri. Unii își aleg pur și simplu o dată pe care o vor ei. În tradiție însă, baba fiecăruia se alege după ziua de naștere. Pentru cei care sunt născuți în date de la întâi până în nouă lucrurile sunt simple. Cei care sunt născuți în zilele mai mari decât nouă vor aduna cifrele între ele, iar numărul rezultat reprezintă baba lor. Să vă dăm și câte un exemplu. Dacă sunteți născut într-o dată de 5 baba voastră este duminică, în 5 martie. Dacă sunteți născuți în 16, baba voastră va fi marți, 7 martie (1+ 6 = 7).
Tradiția spune că dacă în ziua respectiva soarele este pe cer, iar vremea e frumoasă oamenii care au baba atunci vor fi voioși și le va merge bine tot anul. Dacă vremea va fi noroasă și urâtă, omul va fi supărăcios. Se mai spune că dacă plouă sau ninge, anul va fi unul bogat.
Sursă foto: freepik.com/pikisuperstar
Martie, luna lui Ion Creangă. Scriitorul e sărbătorit cu spectacole, ateliere și o expoziție