Anul acesta, numărul copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate a crescut
Conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) aproape 76.000 de copii au părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Mulți rămân lipsiți de protecție, fie în grija unor rude îndepărtate sau a unor prieteni de familie, fie în grija statului.
Anul acesta numărul românilor care au ales să plece din țară a crescut. Proporțional a crescut și numărul copiilor rămași acasă.
Numărul copiilor rămaşi acasă a crescut cu peste 1400
Din datele oficiale reiese că la finalul lunii iunie, numărul copiilor cu părinți plecați a crescut cu peste 1400. Dintre aceștia, peste 12.700 aveau în vară ambii părinți la muncă în străinătate. Sunt cu 700 mai mulți decât anul trecut. ANPDCA susține că peste 90% dintre aceștia au fost lăsați în grija rudelor de până la gradul 4, fără măsuri de protecție.
Datele arată că peste 9.300 de minori proveneau din familii monoparentale. O parte dintre aceștia, aproximativ 3.000, au ajuns în grija statului, fie la asistenți maternali, fie în centre de plasament.
Campanie de informare destinată părinţilor care muncesc în străinătate
Organizația Salvați Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și cu ANPDCA au lansat o campanie de informare destinată părinților care muncesc în străinătate. Totodată se referă și persoanele în grija cărora au rămas copiii. Se au în vedere modificările legislative adoptate în 2022, cu rolul de a uşura realizarea procedurii de delegare temporară a autorității părintești, conform copiisinguriacasa.ro
Principalele modificări legislative sunt:
Introducerea explicită a posibilităţii iniţierii procedurii de delegare temporară a autorităţii părinţeşti. Se poate face şi de către părinţii deja plecaţi la muncă în străinătate. Mulţi părinţi pleacă în străinătate fără a putea iniţia această procedură. Fie nu au suficient timp, fie nu au la dispoziție informaţiile necesare.
Introducerea posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului şi a celor care fac parte din reţeaua socială a copilului. Această modificare va îmbunătăţi situaţia copiilor care rămâneau la rude şi erau nevoiţi să schimbe localitatea de domiciliu şi şcoala. Chiar dacă cei mici puteau rămâne în îngrijirea unor prieteni de familie din localitate.
Menţionarea posibilităţii prelungirii succesive a delegării temporare, pe durata lipsei părinţilor. Evitarea situaţiilor în care printr-o interpretare restrictivă această desemnare s-ar fi putut realiza doar pentru un an.
Menţionarea expresă a necesităţii efectuării anchetei psihosociale de către serviciul public de asistenţă socială la domiciliul persoanei desemnate.
Consecințele nedelegării temporare a autorității părintești
În afară de urgențele care amenință viața copilului, nu pot fi realizate investigații și intervenții medicale. Acest lucru a făcut imposibilă chiar şi diagnosticarea copilului care nu are un reprezentant legal. Astfel, vaccinarea copilului, orice intervenție chirurgicală majoră sau chiar minoră nu pot fi făcute în lipsa acordului reprezentantului legal al copilului.
În ceea ce privește educația, legea prevede că toate deciziile legate de școlarizarea copilului sunt luate de părintele, tutorele sau reprezentantul legal al copilului. În absența acestora, înscrierea copilului în învățământul preșcolar, în învățământul primar și la testarea națională de la finalul clasei a VIII-a nu sunt posibile. Totodată, nu sunt posibile nici alte demersuri legate de școală: obținerea unei burse, transferul între școli, deplasări în afara școlii şi altele.
Mai aflăm de pe copii.gov.ro că în lipsa părinților sau reprezentantului legal, pentru copiii cu vârsta de peste 14 ani nu poate fi obținută cartea de identitate.