Originea cifrei zero. Simbolul nulității și evoluția acestuia
Cifra zero este simbolul absenței, al nulității. Aceasta este prezentă nu doar în matematică, ci și în alte domenii. Deoarece trăim într-o lume materială, omul a considerat necesar definirea noțiunii de nimic. Originile cifrei zero datează cel mai probabil din „semiluna fertilă” a Mesopotamiei antice. Scribii sumerieni au folosit spații pentru a desemna absențe în coloanele cu numere încă de acum 4.000 de ani. Prima utilizare înregistrată a unui simbol asemănător cu zero datează din jurul secolului al III-lea î.Hr. în Babilonul antic.
Zero este cunoscut de cei mici în principal la școală, ca număr. Acesta este notat cu cifra 0. Așa cum este definit în clasele primare, zero este o proprietate comună a tuturor mulțimilor cu acel număr de elemente. Numărul semnifică astfel faptul că toate acele mulțimi sunt vide, adică goale. Există o singură mulțime vidă.
Originea cifrei zero
Prima documentație a cifrei zero datează de acum aproximativ 4500 de ani, în India. Acesta avea semnificație de gol reprezentând absența unui lucru existent. Indienii o denumiseră sunya. Definiția aceasta a condus la apariția primelor rezultate nule în matematică. Înainte de asta doar rezultatele pozitive erau posibile. Conceptul a fost preluat apoi de arabi. Aceștia au realizat și primul sistem zecimal de numerație, cel pe care îl utilizăm astăzi, cu zece cifre.
Zero a devenit un simbol special al sistemului zecimal primind numele de sifr. Mai apoi a derivat în toate limbile moderne. Spre exemplu în limba română era numit cifră, în germană Ziffer, în franceză chiffre iar în poloneză cyfra.
Cuvântul cel mai des utilizat pentru 0 este astăzi zero, având origine italiană.
Simbolul nulității și evoluția acestuia
Conform scientificamerican.com ”simbolul s-a schimbat de-a lungul timpului pe măsură ce notația pozițională (pentru care zero era crucial), și-a făcut drum spre imperiul babilonian și de acolo în India, prin intermediul grecilor (în a căror cultură proprie zero a făcut o apariție târzie și doar ocazională; romanii nu aveau urmă deloc). Negustorii arabi au adus zero-ul pe care l-au găsit în India în Occident. După multe aventuri și multă opoziție, simbolul pe care îl folosim a fost acceptat și conceptul a înflorit, deoarece zero a căpătat mult mai mult decât un sens pozițional. De atunci, a jucat un rol esențial în matematicizarea lumii”.
Scrierea lui zero
Scrierea lui zero a fost diferită pentru culturile lumii. Nu toți scriau litera ca fiind 0. Spre exemplu ”babilonienii au afișat zero cu două pene unghiulare (în mijloc). Mayașii au folosit un caracter asemănător unui ochi [ sus stânga ] pentru a desemna zero. Chinezii au început să scrie cercul deschis pe care îl folosim acum pentru zero. Hindușii au descris zero ca un punct” scrie scientificamerican.com.
Sursă foto: pinterest.com