Invențiile au schimbat viața oamenilor. Ghiozdanul și evoluția sa de-a lungul timpului
Felul în care trăim, confortabil, se bazează pe obiecte care ne fac viața ușoară. Nici nu ne mai gândim cum au apărut ele. Folosim un pix ca să luăm notițe, deschidem robinetul ca să ne spălăm pe mâini. Pornim televizorul. Sunt doar câteva exemple. Practic, trăim înconjurați de obiecte care dacă ar dispărea ne-ar pune în imposibilitatea de a mai ști cum să acționăm. Fiecare obiect a fost inventat de un inventator sau de un grup de oameni cu minți luminate care au gândit înaintea timpului lor. Unele dintre ele au fost inventate întâmplător! Fără aceste invenții viața ar fi altfel. ȘTIRI PENTRU COPII și-a propus să aducă în atenție invențiile care au schimbat viața oamenilor, în fiecare marți. Astăzi vorbim despre ghiozdan și evoluția lui de-a lungul timpului.
Pentru că tot se apropie începutul de an școlar e o ocazie numai bună să vorbim despre ghiozdan, un articol care are o istorie interesantă. În urmă cu mai bine de 5.000 de ani un călător singuratic pe care oamenii de știință l-au numit „Otzi, omul de gheață” a traversat Alpii cu o tolbă plină de săgeți și un rucsac cu cadru de lemn și confecționat din piei. Otzi nu a fost un inventator. Rucsacul său cu ramă era inteligent, dar a fost o descoperire arheologică neobișnuită, scrie handbags.lovetoknow.com. Precursorul rucsacului modern ar putea fi un rucsac din piele, folosit în Norvegia la sfârșitul anilor 1800, din nou fără a fi atribuit un inventator individual.
Inventatorii ghiozdanului
Primul nume care apare cu statut de inventator în istoria ghiozdanului este colonelul Henry Clay Merriam, un veteran al Războiului Civil. Acesta a brevetat, în 1886, un rucsac militar cu un cadru complicat, curele și catarame. Rucsacul era greoi, însă le permitea soldaților să ridice încărcături mai grele. Nu era el foarte bine gândit, însă tot era mai practic decât păturile pe care le foloseau înainte de apariția lui.
Apoi, în 1909, un norvegian pe nume Ole Bergans a patentat un rucsac din pânză cu un cadru metalic curbat care era mai elegant și se potrivea mai bine corpului uman. Avea, de asemenea, o curea care transfera o parte din greutate pe șolduri și ușura umerii. Un alt rucsac a apărut în 1922. Acesta se numea Trapper Nelson și semăna foarte mult cu o geantă de poștaș care avea curele pentru umeri.
Ghiozdanele moderne au apărut în 1938, atunci când excursionistul și aplinistul Gerry Cunningham a creat un rucsac mai ușor și mai practic. Acesta avea compartimente cu fermoar și astfel oferea acces ușor utilizatorilor, în special celor pasionați de activități în aer liber. După cel de-al Doilea Război Mondial. În 1945-46, Gerry și soția sa au început să facă „Gerrys”, rucsacuri bine concepute și rucsacuri de alpinism pentru schiori și alpiniști.
Ghiozdanele pentru școală, meritul lui Nena și Dick Kelty
Pentru a merge la școală copiii și-au legat manualele cu curele de piele ani de zile. Asta până când Nena și Dick Kelty au luat niște țesătură veche de parașută, catarame și alte materiale rămase după cel de-al Doilea Război Mondial și au creat câteva ghiozdane. Pentru mai mult confort cei doi au căptușit curelele și au adăugat o centură pentru șolduri. Aceasta din urmă era menită să ofere o mai bună distribuție a greutății.
Sursă foto: unsplash.com/Tamara Bellis, pixabay.com/vimbroisi, pixabay.com/igoiaba
Invențiile au schimbat viața oamenilor. Crema de protecție solară, inventată abia secolul trecut