Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Fiji, cea mai importantă țară din Pacificul de Sud
Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Fiji, cea mai importantă țară din Pacificul de Sud. Această țară are o diversitate culturală deosebită, iubită de turiști.
Fiji este o țară și un arhipelag din sudul Oceanului Pacific care înconjoară Marea Koro. Ea se află la o distanță de 2.100 de kilometri de Auckland, Noua Zeelandă. Arhipelagul constă din 300 de insule și alte 540 de insulițe răsfirate pe o suprafață de 3 milioane de kilometri pătrați. Capitala țării este Suba, care se află pe coasta sud-estică a insulei Viti Levu („Marele Fiji”), cea mai mare insulă a țării. Populația țării este de aproximativ 90.000 de locuitori.
Insulele țării sunt depozite de sedimente, formațiuni de corali sau rezultatul activității vulcanice. Viti Levu are o suprafață de 10.000 de kilometri pătrați, adică reprezintă peste jumătate din suprafața totală a țării. Există mai mulți munți pe insulă, cel mai înalt fiind Tomanivi, cunoscut înainte sub numele de Muntele Victoria, care are o altitudine maximă de 1,324 de metri.
Peste jumătate din suprafața totală este acoperită de păduri
Temperatura medie în timpul verii este de 29 °C. În timpul iernii, ea scade până la 20 °C. În zonele înalte, ea poate să scadă mai mult. Toate insulele sunt afectate de un sezon ploios între lunile noiembrie – martie. În această perioadă apar și uraganele. Insulele estice sunt mai afectate de ploaie decât cele vestice.
Peste jumătate din suprafața totală a insulelor este acoperită de păduri. Cocotierii sunt foarte comuni în zonele de coastă. Aproape orice fruct tropical și orice legumă poate crește pe insule. Majoritatea animalelor de pe insulă, printre care porcii, câinii, vacile și câțiva cai, au fost domesticite. De asemenea, pe insulă există manguste care vânează șerpi și șobolani.
Insulele sunt locuite de mii de ani
Conform mitologiei din Fiji, primi locuitori au fost aduși de către marele Lutunasobasoba. Istoricii sugerează că fijienii au ajuns pe insulă acum 3.000 de ani din Asia de Sud-est. Acești oameni au fost cuceriți de către melanezieni în anul 1500 î.Hr. În urma acestui eveniment, cele două culturi s-au contopit, creând o societate foarte dezvoltată cu mult timp înainte de întâlnirea cu europenii.
Primul european care a ajuns în Fiji a fost olandezul Abel Tasman în anul 1643. Cel de-al doilea european care a ajuns pe insulă a fost legendarul explorator britanic James Cook, în anul 1774. Cu toate astea, istoricii i-au acordat descoperirea insulelor căpitanului William Bligh. Acesta a navigat prin arhipelag și l-a pus pe hartă în anul 1789.
Cu timpul, tot mai mulți europeni au început să vină și să se stabilească în Fiji. Mulți dintre aceștia erau foști prizonieri care au scăpat din Australia, care la acea vreme era un fel de închisoare a Regatului Unit, dar și navigatori ale căror bărci au fost distruse. La mijlocul secolului al XIX-lea au început să apară pe insulă și misionarii creștini. Aceștia urmau să aibă o influență mare asupra culturii din Fiji.
O epidemie a ucis aproape complet populația nativă
Tot în acea perioadă au fost introduse pe insule arhitectura și hainele vestice. De asemenea, pe măsură ce s-a răspândit, creștinismul a pus capăt multor conflicte tribale ce aveau loc pe insule.
În anul 1874, Fiji a fost cedată Marii Britanii. Acest moment a fost urmat de venirea și mai multor europeni în zonă. Aceștia au adus cu ei o epidemie mortală care a omorât aproape toată populația indigenă insulelor.
Pentru a salva cultura locuitorilor rămași, primul guvernator britanic, Sir Arthur Gordon, a lansat un sistem care să le ofere fijienilor posibilitatea de a-și exprima dorințele în cadrul guvernului. De asemenea, el a interzis vânzarea pământurilor din Fiji către oamenii care nu erau localnici.
Gordon a introdus, în 1879, și un sistem de plantații care să ajute țara să se dezvolte din punct de vedere economic. Aproximativ 60.000 de indieni au migrat atunci către Fiji pentru a lucra pământurile. Acest sistem agricol a funcționat până în anul 1916. Deși li s-au oferit pământuri în India, noii locuitori au ales rămână pe insule. În prezent, urmașii indienilor reprezintă 44% din populația actuală a țării.
Secolul XX a reprezentat o perioadă prosperă din punct de vedere economic și politic. Din 1880 până în 1960, Fiji a fost o țară despărțită din punct de vedere etnic. Pe insule locuiau fijieni, europeni și indieni, fiecare luptând pentru alegerea propriilor reprezentanți în guvern.
Au existat tensiuni rasiale pe insulă
Țara și-a câștigat independența în anul 1974. Cu toate astea, tensiunile rasiale erau încă ridicate. Abia în anul 1990 s-au pus bazele unei constituții care să-i recunoască pe toți locuitorii. Constituția a fost modificată în anul 1997 și a pus mai multă importanță pe locuitorii non-etnici. În prezent, Fiji este o atracție populară în rândul turiștilor, datorită oamenilor prietenoși și a naturii. Mulți consideră această țară drept cel mai important loc din sudul Pacificului.
Engleza, fijiana și fijiana hindusă sunt considerate, începând cu anul 1997, ca fiind egal de importante. Toate sunt limbi oficiale ale țării. Limba fijiană are multe dialecte. Majoritatea locuitorilor vorbesc două limbi, adică engleza și dialectul comunității lor. De asemenea, majoritatea fijienilor sunt creștini. Indienii sunt hinduși, dar există și o minoritate musulmană.
Cursurile universitare sunt transmise la televizor
Deși guvernul asigură educația primară și secundară, majoritatea școlilor sunt controlate de către comunitățile locale și se adresează unei singure comunități etnice sau religioase. Admiterea în educația secundară se face printr-o examinare competitivă.
Studenții plătesc taxe pentru educație, dar în mare parte costurile sunt acoperite de guvern. Universitatea Națională Fiji a fost fondată în anul 2010 și se află în Nasinu. De asemenea, în Suva există Universitatea Pacificului de Sud. Pentru a le oferi șansa mai multor studenți să învețe, cursurile sunt difuzate la televizor, pe insulele îndepărtate.
În Fiji există și școli medicale. Există medici privați în toate orașele. Totodată există și o rețea națională de clinici și spitale mici, dar și spitale mari în Suva, Lautoka și Labasa.
O țară cu o cultură foarte bogată
Printre cele mai răspândite forme tradiționale de cultură se numără muzica și dansul. De asemenea, satele și meșteșugurile tradiționale sunt foarte populare în rândul turiștilor. Pe insule mai există și o formă de povestire prin dans și cântec numită meke. La origini, aceasta era practicată de șamani ale căror corpuri deveneau o poartă către lumea de dincolo, conform credinței populare. Șamanul este acompaniat de dans, de aplauze ritmice și de bătăile de tobă.
Cele mai răspândite sporturi tradiționale de pe insulă sunt wrestlingul, cursele de canoe feminine, dar și multe alte forme de întrecere pe apă. De asemenea, rugbyul este foarte popular în rândul nativilor. Insula trimite mulți jucători de top către echipe din toată lumea. Și echipa națională a obținut de-a lungul timpului rezultate impresionante la competițiile internaționale. Fiji a participat pentru prima oară la jocurile olimpice în anul 1956.
Curiozități despre Fiji
- În Fiji se află cel mai mare templu hindus din emisfera sudică. Acesta se numește Sri Siva Subramaniya Swami și se află în Navi.
- Fiji este unul dintre cei mai mari producători de zahăr de pe glob. Doar în 2018 au fost exportate peste 160.000 de tone de zahăr.
- În total, peste 80.000 de locuitori din Fiji sunt înscriși într-un club de rugby. Asta înseamnă că aproximativ unul din 10 locuitori este rugbist.
Sursă foto: pixabay.com, theculturetrip.com, amuraworld.com, insightguides.com
Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Kazakhstan, cea mai mare țară din Asia Centrală