O meserie care necesită pasiune. Ce face un muzeograf specializat în armament și istorie militară
Meseria este brățară de aur, așa spune un vechi proverb românesc. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au avut îndeletniciri care le-au permis să își câștige existența. Astăzi sunt atât de multe oferte pe piața muncii încât nu mai știm exact ce responsabilități are fiecare angajat. ŞTIRI PENTRU COPII relatează în fiecare săptămână despre o meserie, pentru a vă ajuta să vă orientați în viitoarea carieră. Astăzi vorbim despre ce face un muzeograf specializat în armament și istorie militară. El este unul din eroii din umbră ai Muzeului Național al Banatului din Timișoara. Generații de copii și tineri s-au bucurat de munca lui și au aflat mai multe despre armele din timpuri străvechi. El este implicat și în atractivul festival medieval al Castelului Huniade, care are loc vară de vară, la Timișoara. Iar dacă nu sunteți din localitate, merită să veniți pentru a vedea cavaleri adevărați și turnire.
Pentru a afla cât mai multe despre ce presupune meseria de muzeograf specializat în armament și istorie militară am stat de vorbă cu Zoran Makov de la Muzeul Național al Banatului (MNAB). Acesta se ocupă de colecția de arme a muzeului din 2008, a scris mai multe articole de specialitate și, mai presus de toate, e pasionat de ceea ce face.
Ce face un muzeograf
Înainte de a vorbi despre arme, l-am rugat pe Zoran Markov să ne explice ce face, în general, un muzeograf. „Muzeograful de ocupă de valorificarea patrimoniului cultural mobil. Adică de colecțiile muzeului. De când m-am angajat la această instituție mă ocup de expoziții, prezentări de arme, prezentări interactive mai ales pentru copii, dar și public foarte mult. Public articole, cataloage și chiar cărți în colaborare cu alți colegi”, ne povestește muzeograful.
Muzeografii sunt, la fel ca profesorii sau medicii, de mai multe feluri. Unii se ocupă de diverse perioade, în timp ce alții au în grijă colecții întregi. Zoran Markov se ocupă de colecția de arme a MNAB și ne-a povestit cum a început să facă asta. Întreaga poveste o puteți afla din interviul de mai sus.
Cum ajung armele la muzeu
Multă lume se întreabă cum ajung armele la muzeu. Ei bine, ele fie sunt achiziționate, fie sunt primite ca donație. Unele, mai rara cum, chiar sunt descoperite. „Din anii 1980 muzeul nu a mai achiziționat arme de foc în special din cauza legislației referitoare la acestea. E foarte complicat în sensul că putem cumpăra doar de la oameni autorizați. Adică colecționari cu acte în regulă, ori aceștia percep niște taxe foarte mari pe care muzeul nu și le poate permite. Donatori de arme din păcate, în ultima perioadă, nu prea sunt”, ne spune Zoran Markov.
Din colecția de arme a Muzeului Național al Banatului fac parte sute de piese. Muzeograful Zoran Markov spune că aici se regăsește una dintre cele mai interesante colecții din țară.
„Avem o colecție destul de bogată. Sunt câteva sute de piese. Eu apreciez că este una dintre cele mai interesante colecții din țara noastră, în condițiile în care avem destul de multe arme albe foarte valoroase. Adică sunt piese din Evul Mediu, clasate în categoria Tezaur Național. Sunt câteva spade medievale de la 1400 – 1500, care sunt, de asemenea, foarte valoroase. Și avem și câteva arme de foc valoroase. De exemplu, avem o archebuză. Archebuza este precursorul puștii moderne, o armă folosită undeva în secolele XI – XII”, ne explică muzeograful. Discuția pe acest subiect a fost mai lungă, iar pentru a o afla vă invităm aici.
Schimburi de experiență și articole de specialitate
Meseria de muzeograf mai presupune și schimburi de experiență cu alte muzee din țară sau din lume. Am vorbit cu Zoran Markov și despre aceste experiențe, dar și despre muzeele lui preferate. Așa am aflat că muzeul lui preferat e cel la care lucrează. „Trebuie să spun că muzeul preferat este Muzeul Național al Banatului, evident. Aici lucrez și cunosc foarte bine colecția. Îmi plac foarte mult muzeele din Germania. Sunt foarte bine organizate, au colecții foarte importante, foarte bogate. Dar nu aș putea să spun că mi-ar plăcea să lucrez în străinătate sau în altă instituție”, ne spune Zoran Markov.
Muzeograful realizează și articole de specialitate, așa că l-am rugat să ne povestească mai multe despre ele. „În medie am publicat cam trei – patru articole științifice pe an, deoarece cercetarea în acest domeniu este destul de complexă. Vă dau un exemplu. Acum doi ani am publicat o lucrare despre Colecția de arme exotice, arme africane din colecția noastră, ori problema mare este bibliografia de specialitate. În țară nu prea există. Și atunci am fost nevoit să achiziționez de pe diverse site-uri din străinătate publicații, pentru a putea să public această lucrare. Am publicat până acum vreo 30 de articole și două cataloage de specialitate”, ne povestește Zoran Markov.
Despre Analele Banatului. Ce sunt ele
Articolele de specialitate pe care muzeograful le scrie ajung și în Analele Banatului. Aceasta e practic o revistă care cuprinde mai multe articole de specialitate. Deși ea nu e adresată copiilor, e important să știm că există. Ba mai mult, dacă sunteți curioși, puteți intra pe site-ul Muzeului Național al Banatului și să citiți câteva dintre articole.
„Fiecare instituție muzeală are câte o publicație de specialitate. De fapt, e o revistă care cuprinde articole publicate de oameni de specialitate din toată țara, dar nu numai din țară. Este cu atât mai valoroasă revista dacă avem și autori din străinătate. Revista noastră cuprinde perioada antică, medievală, modernă și contemporană, dar avem și o parte de istoricul culturii. Aici public și eu articolele mele de istorie militară. Este o revistă strict de specialitate. Din păcate nu este adresată copiilor. Doar specialiștii o cumpără. Nici măcar vizitatorii care vin în muzeu nu sunt interesați să o cumpere deoarece sunt articole strict de specialitate și sunt pe înțelesul specialiștilor”, ne explică muzeograful.
Cum ajungi muzeograf
Pentru a deveni muzeograf în primul rând e nevoie să urmezi o Facultate de Istorie. „Cel puțin la noi, la secția de istorie, este obligatoriu să fii absolvent de Istorie. Însă trebuie să vă spun că din păcate Facultatea de Istorie nu te pregătește să devii neapărat un muzeograf. Adică una înveți pe băncile facultății și altceva se întâmplă aici. E nevoie de foarte mulți ani ca să devii un muzeograf și un specialist bun. Eu am obținut atestatul de expert în arme după 15 ani de muncă în muzeu. Adică, pentru un atestat de expert e nevoie de studiu, de publicații, e nevoie de cărți, de expoziții realizate”, ne-a mai explicat Zoran Markov.
Una din principalele atribuții pe care le are un muzeograf e să organizeze expoziții, iar asta nu e atât de ușor precum pare. În plus, necesită timp. „În primii mei ani a durat ceva mai mult. Nu cunoșteam încă foarte bine piesele. Este foarte important să pornești cu o idee, adică ce vrei să expui, perioada pe care o ai în cap. Am mers în special pe expoziții tematice: ori expoziții de arme albe, adică săbii, cuțite, iatagane, ori arme de foc. N-am prea combinat cele două teme.
Se face o listă cu toate piesele pe care le avem în vedere, se analizează dacă acele piese din punct de vedere al conservării pot fi expuse, trebuie pregătit spațiul, trebuie realizată o planificare a vitrinelor în acel spațiu, după care vine efectiv montată expoziția și puse piesele în vitrine. Pot spune că durează câteva luni, dar în ultimii ani, deoarece cunosc foarte bine colecția, mai mult de două – trei săptămâni nu-mi ia”, ne povestește Zoran Markov.
Ce-i place cel mai mult muzeografului
Ca de fiecare dată, în cadrul fiecărui interviu al acestei rubrici încercăm să aflăm care sunt părțile plăcute și mai puțin plăcute ale meseriei despre care discutăm. Așadar, l-am întrebat și pe Zoran Markov ce-i place cel mai mult și ce-i place cel mai puțin. „Greu de spus cel mai puțin. În principiu la arme îmi place tot. Cel mai mult îmi place să descopăr piese noi. De asemenea, cel mai mult îmi place să expun piesele care nu au fost valorificate până acum și lumea nu le cunoaște. Cum au fost armele africane, exotice. Avem săbii din China, Japonia, Indonezia. Piese necunoscute de publicul larg și atunci e foarte interesant ca lumea să vadă că și la Timișoara există asemenea exponate”, spune muzeograful.
Sfaturi pentru copiii care vor să devină muzeografi
Zoran Markov are și câteva sfaturi pentru copiii care vor să devină muzeografi. Așa cum v-ați dat seama deja, vorbim de o meserie frumoasă, însă nu tocmai ușoară. „În primul rând, ce mi se pare mie cel mai important la munca de muzeograf, e să fii pasionat și să-ți placă ceea ce faci. Dacă se angajează cineva doar ca să aibă un job, un loc de muncă, sincer nu are rost. Dacă nu îți place un domeniu, nu-ți place istoria, nu-ți place trecutul acestui spațiu, pur și simplu nu are rost să te implici într-un muzeu. Deci, cel mai important sfat pentru oricine vrea să se ocupe de așa ceva e să-i placă, să fie pasionat. Fiindcă altfel pur și simplu nu are rost”, ne spune Zoran Markov.
Tot ce vedeți mai sus e doar o mică parte din întregul interviu disponibil aici. Am mai vorbit cu Zoran despre Târgul de la Hunedoara la care a participat, despre evenimentele de reenactement și ce sunt ele, precum și despre planurile de viitor. De asemenea, muzeograful ne-a spus ce expoziție i-ar plăcea să aducă la Muzeul Național al Banatului și cât de interesantă este ea.
