Despre 8 martie. Ce semnifică, de fapt, această zi
Astăzi vorbim despre 8 martie, Ziua Internațională a Femeii. Astăzi, mai mult ca niciodată, le arătăm femeilor din viața noastră cât de mult le apreciem și le iubim. Și facem asta oferind o floare sau o ciocolată, o îmbrățișare sau chiar realizând o felicitare frumoasă. Totuși, această zi are o semnificație anume, pe care mulți poate nu o știu.
Ziua Internațională a Femeii e o zi mondială în care sunt sărbătorite realizările sociale, economice, culturale și politice ale femeilor. Pentru prima dată această zi a fost sărbătorită în 1911 în Germania, Austria, Danemarca și Elveția. Oficial, Ziua Internațională a Femeii a început să fie sărbătorită din anul 1975. Atunci Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat acel an ca fiind „Anul internațional al Femeii”.
Ziua Femeii e menită, de asemenea, să promoveze egalitatea dintre sexe. Înainte femeile nu aveau atât de multe drepturi ca și bărbați, însă azi lucrurile s-au schimbat. Iar asta tot datorită unor femei. Ele au luptat pentru ca și persoanele de sex feminin să primească drept de vot, drept la proprietate, drept la educație, contracepție, asistență medicală sau divorț. În 1908 spre exemplu, 15.000 de femei au mărșăluit prin New York pentru a cere un program de lucru mai scurt, drept de vot și salarii mai mari. Deși făceau aceeași muncă ca bărbații, femeile erau plătite cu mai puțini bani.
Culorile care marchează Ziua Femeii
În 2022 tema pentru Ziua Internațională a Femeii este „#BreakTheBias”, care, în traducere, înseamnă „Rupeți prejudecățile”. Conform internationalwomensday.com, Ziua Internațională a Femeii e reprezentată de trei culori. Este vorba despre mov, verde și alb. Movul semnifică dreptatea și demnitatea, verdele semnifică speranța, iar albul reprezintă puritatea. Aceste culori își au originea în Uniunea Socială și Politică a Femeilor (Women’s Social and Political Union – WSPU) din Marea Britanie, în 1908.
Dicționar
Prejudecată: părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor sau impusă prin educație, societate.