COMORILE MUZEELOR. Cămașa Ciumei
Astăzi, la rubrica noastră despre COMORILE MUZEELOR, vorbim despre expoziția „Cămașa Ciumei” găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român București. Artista Athena Dumitriu a realizat o astfel de cămașă pornind de la obiceiul străvechi de vindecare pe care îl reinterpretează într-o cheie contemporană și adaptată vremurilor actuale.
Ciuma este o boală infecțioasă molipsitoare, foarte gravă, cu care oamenii s-au confruntat. Unul din „medicamente” era o cămașă. Femeile stăteau și coseau astfel de cămăși din cânepă și toți oamenii credeau în magia vindecătoare a acestora. Muzeul Național al Țăranului Român ne invită la un exercițiu de imaginație. „Imaginează-ți o cameră slab luminată unde câteva femei cos în tăcere o cămașă cu puterea să alunge ciuma. Privește-le cu atenție: câte sunt? ce vârste au? cum arată? cum le cheamă? sunt îmbrăcate sau goale?
Răspunsurile la întrebări diferă de la o legendă la alta sau de la o zonă la alta, dar în definitiv poate că nu contează numărul lor, vârsta sau numele, ci doar ceea ce fac: își pun speranța în ritualul magic al Cămășii Ciumei. Documentele vremii nu ne spun dacă Cămașa Ciumei avea sau nu efect, dacă sacrificiul femeilor care o lucrau într-o singură noapte oferea protecție satului împotriva bolii. Singurul lucru care răzbate după parcurgerea materialelor este credința pe care toți cei implicați în ritual o aveau în înfăptuirea lui”, transmit reprezentanții muzeului.
Despre expoziție
Artista Athena Dumitriu a reinterpretat această cămașă a ciumei. De când cu pandemia de Covid-19 oamenii încep să se bănuiască unii pe alții de la fiecare strănut. De asemenea, se întristează atunci când cineva drag e bolnav ori chiar ajung să-i plângă pe apropiați. Pe scurt, oamenii își pierd încrederea în bine cunoscutul slogan „Totul va fi bine”. Prin intermediul acestei expoziții artista speră „ca refacerea acestui act magic să ne aducă vindecarea pe care cu toate și toți o dorim/după care tânjim”.
Muzeul a contribuit la această expoziție cu imagini ale icoanelor care îl reprezintă pe Sfântul Haralambie. El este sărbătorit pe data de 10 februarie, fiind ocrotitorul și apărătorul oamenilor și animalelor în fața bolilor. „Sfântul este mereu înfățișat călcând pe moarte sau pe ciumă, iar cel mai adesea o ține legată cu un lanț sau o frânghie. La Arhiva de Imagine am identificat fotografii care ne arată modul în care plantele de cânepă devin fire textile, cum sunt melițate, albite și apoi toarse.
Biblioteca muzeului a reprezentat punctul zero al acestei cercetări, locul care a oferit informații despre folclorul medical tradițional și alte ritualuri de vindecare folosite de țăranii români. În prezent, când vindecarea nu mai ține de sacrificii și ritualuri, credem că este important să privim spre viitor cu speranță, și, de ce nu, să păstrăm o fărâmă de gândire magică în viețile noastre. Ne-ar ajuta să trecem mai ușor peste încercările grele”, mai transmit reprezentanții muzeului.
Expoziția poate fi vizitată la Sala Acvariu până în data de 20 februarie 2022, de marți până duminică între orele 10:00 – 18:00. Lunea este închis.
Dicționar
Melițat: zdrobit și curățat cu melița;
Meliță: unealtă primitivă de lemn, folosită în industria casnică pentru melițare; zdrobitor;
Tors: (despre materii textile) care a fost transformat în fire; răsucit.
COMORILE MUZEELOR. Muzeul Luvru poate fi vizitat gratuit online