Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Bahamas, fostul paradis al piraților. Haideți să aflăm mai multe despre insulele care cândva îl găzduiau pe renumitul Barbă-neagră.
Bahamas este un arhipelag și o țară din nord-vestul Indiilor de Vest. În total, țara este constituită din aproape 700 de insule. Doar 30 dintre acestea sunt locuite. Ele se întind pe o suprafață de peste 800 de kilometri. Capitala țării este Nassau iar populația este de aproximativ 390.000 de oameni.
Insulele din Bahamas sunt predominant plate, majoritatea ridicându-se la doar câțiva metri deasupra nivelului apei. Cel mai înalt punct se află pe Muntele Alvernia și ajunge la altitudinea de 63 de metri. Insulele sunt făcute predominant din calcar, fosile de corali și alte organisme marine.
Climatul insulelor este temperat de-a lungul anului. Acest lucru atrage majoritatea turiștilor. Temperatura medie variază între 21 °C în timpul iernii până la 27 °C în timpul verii. Foarte rar ea poate să coboare până la 16 °C sau să urce până la 32 °C. Între lunile iunie și noiembrie există riscul de uragane.
Insulele principale sunt acoperite de conifere caraibene. În rest, vegetația constă din copaci mici și arbuști. Printre animalele ce pot fi întâlnite pe insule se numără broaștele, șopârlele și șerpii. Niciuna dintre acestea nu sunt veninoase. Mamiferele specifice insulelor sunt liliecii, ratonii și agouti (o specie de rozătoare). Pasărea flamingo este animalul național din Bahamas.
Bahamas este locuit încă din anul 800 d.Hr. Locuitorii nativi au venit de pe insula Hispaniola, cea mai populată insulă din Indiile de Vest. Ei erau oameni pașnici și vorbeau limba arawaka.
Pe data de 12 octombrie, 1492, Cristofor Columb a pornit într-o călătorie ce urma să schimbe complet istoria lumii. El a pornit din Spania spre vest pentru a descoperi o nouă cale către India. Surprinzător, el nu a descoperit țara din Asia ci un continent complet nou.
Interesant este faptul că prima locație descoperită de Columb a fost chiar Bahamas. El a ajuns pe insula San Salvador care mai este denumită de către localnici Guanahani. Există, însă, unii istorici care cred că prima oară a ajuns pe insula Samana Cay.
Chiar dacă Columb a cucerit insulele în numele Spaniei, țara europeană nu a prea depus eforturi pentru a le popula. Ei au luat aproximativ 40.000 de oameni pentru a lucra în minele de pe Hispaniola, loc unde mulți și-au pierdut viața. Timp de un secol, Bahamas a rămas aproape complet nelocuit.
În anul 1629 a venit rândul britanicilor să se intereseze de insule. Charles I a declarat Bahamas ca fiind teritoriu britanic și l-a făcut pe Robert Heath responsabil. Totuși, Marea Britanie nu a depus eforturi pentru a popula insulele. Primii locuitori au fost refugiați religioși care au fugit de un conflict din Bermuda. Aceștia au creat plantații și au adus sclavi africani.
Urmează o parte interesantă din istoria insulelor. Cu toții iubim o poveste bună cu pirați. Știați că Bahamas este fostul paradis al piraților? Cândva, insulele erau acoperite de comori și de ascunzători ale piraților.
Perioada de aur a piraților a fost la sfârșitul secolului al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea. Cei mai faimoși pirați din această perioadă au fost Calico Jack și Barbă-neagră. Au existat chiar și femei pirați precum Anne Bonny și Mary Read. Ele erau deghizate în bărbați.
Cele 700 de insule erau o ascunzătoare perfectă pentru comorile piraților. De asemenea, tot arhipelagul era ideal pentru a jefui vapoare cu marfă. Există zvonuri că pe insule încă se află comori nedescoperite.
Distracția piraților nu a durat foarte mult. În anul 1718, Regele Angliei l-a desemnat pe Woodes Rogers drept guvernator regal. Sarcina sa era să facă ordine, lucru pe care l-a și făcut. El le-a oferit piraților șansa să se predea fără să sufere consecințe. Cei care decideau să rămână în continuare pirați urmau să fie spânzurați. 300 de pirați s-au predat, restul (printre care și Barbă-neagră) preferând să fugă.
La aproape un secol distanță, a venit rândul americanilor să ajungă pe insulă. Mulți dintre aceștia au adus sclavi dar și cunoștințe despre construcția de case și de vapoare. Ei au locuit în mare parte pe insula Eleuthera, insulă ce devenea tot mai independentă. În anul 1783 au forțat forțele spaniole să se retragă fără niciun conflict violent.
Bahamas a prosperat în timpul războiului civil din Statele Unite. Industria textilă din Marea Britanie era dependentă de bumbacul din State. În acea perioadă, vapoarele erau oprite din a ajunge în porturile unde se vindea bumbacul. Astfel, Bahamas s-a transformat într-un intermediar. Britanicii se întâlneau aici cu comercianții americani. Sfârșitul acestei perioade de prosperitate a distrus, însă, complet economia insulelor.
Bahamas și-a câștigat independența pe 10 iulie, 1973. Această zi este o sărbătoare națională.
Majoritatea populației din Bahamas este de origine africană. Limba oficială a țării este engleza. Totuși, numărul mare de refugiați din Haiti face ca și franceza să fie vorbită des. Mulți oameni aparțin de creștinism, majoritatea fiind protestanți.
Educația este gratuită și obligatorie pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 16 ani. Majoritatea școlilor sunt de stat. Există însă și instituții private. Mai mult de 90% din populație știe să scrie și să citească.
În general, locuitorii din Bahamas duc o viață lipsită de boli severe. Există însă probleme cu abuzul de droguri și cu obezitatea. Există clinici pe majoritatea insulelor locuite, ele oferind ajutor medical gratuit.
Cultura din Bahamas este o combinație între cultura europeană și cea africană. De asemenea, există și influențe locale.
Viața de familie este extrem de importantă pentru locuitorii din Bahamas. Majoritatea mâncărurilor conțin cartofi, pește, homar și alte tipuri de cărnuri importate. Mâncărurile naționale sunt mazărea cu orez, salata de cartofi și salata de scoici.
Bahamas are o adevărată tradiție când vine vorba de spus povești. Una dintre cele mai cunoscute povești este cea a unei creaturi cu trei degete la picioare și cu o față umană numită „chickcharney”. Muzica este, de asemenea, foarte importantă. Oamenii cântă melodii religioase sau spirituale la evenimente importante.
Sursă foto: pixabay.com, bahamas.com, yeepyeep.co.za, shipromatum.com, wikipedia.org
Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Liberia, țara cu un președinte fotbalist