COMORILE MUZEELOR. Automatul „Frații Stollwerck”, istoria delicioasă a orașului
Din colecția Muzeului Național al Banatului vă prezentăm astăzi automatul „Frații Stollwerck”. Haideți să aflăm mai multe despre aparatul care-i servea pe cetățeni cu ciocolată și caramele.
Astăzi avem plăcerea să vă prezentăm o bucată absolut delicioasă din istoria orașului Timișoara. Fie că suntem copii sau adulți, cu toții iubim să mâncăm din când în când o bucată de ciocolată sau o caramea. Din această cauză au fost inventate aparatele cu dulciuri. Această invenție, precum plăcerea mâncatului de ciocolată, nu este recentă. Haideți să aflăm mai multe despre Automatul „Frații Stollwerck”.
Automatul a apărut în perioada interbelică
Acest aparat exista în Timișoara încă din perioada interbelică, adică între cele două Războaie Mondiale. El se afla în aglomerația gării „Domnița Elena” și servea toți trecătorii ce pofteau la o ciocolată sau o caramea delicioasă produsă de fabrica de ciocolată „Frații Stollwerck”.
Fabrica a fost înființată pe 24 iunie 1922 în Brașov. Ea nu producea doar ciocolată, ci și cacao, marțipan, „mărfuri de zahăr de tot felul”, biscuiți, fructe candite, lapte condensat și alte produse din lapte. Pentru a-și distribui marfa mai ușor, producătorii au început în anii ’30 să instaleze automate cu monede în mai multe orașe din țară. Această practică a fost preluată din Germania, de la prima fabrică „Frații Strollweck”.
Dulciurile costau câte un leu
Caramelele și ciocolatele mici cu mentă costau câte un leu. Pe atunci, leul era sub formă de monedă. Cei extra-pofticioși aveau parte de o super ofertă. La doi lei se bucurau de o treia bucată de ciocolată sau caramea gratuită. Cea mai bună perioadă a fabricii a fost între anii 1938 – 1939. Între acești 2 ani s-au produs 330 de tone de ciocolată. Cel de-Al Doilea Război Mondial a încetinit, însă, producția.
Pentru a obține o caramea sau o ciocolată, mai întâi trebuia să introduci moneda în aparat. Mai apoi, trebuia să apeși cu foarte multă putere pe un buton, dar doar după ce ai auzit că moneda a căzut. Ulterior, automatul elibera delicioasa gustare de care te puteai bucura în liniște.
Și-au diversificat oferta în timp
În timp, automatul „Frații Strollwerck” și-a diversificat oferta. De la un aparat de dulciuri a ajuns să conțină și țigări, chibrituri, gumă de mestecat și chiar produse de igienă.
În prezent, aparatul face parte din patrimoniul Muzeului Național al Banatului. El poate fi văzut până la sfârșitul lunii în expoziția „Patrimoniul sub reflectoare. Cartierul Fabric – Lumi în destine”, din mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia.
Sursă: facebook.com
COMORILE MUZEELOR. Statuetele antropomorfe din zona Banatului