Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Găgăuzia, țara turcilor din Republica Moldova

Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Găgăuzia, țara turcilor din Republica Moldova. Haideți să aflăm mai multe despre această regiune care se află foarte aproape de noi.

Cu siguranță ați auzit de Republica Moldova, țara de peste Prut care se învecinează cu țara noastră. Știați însă că pe teritoriul său se află o regiune autonomă unde majoritatea locuitorilor sunt de origine turcă?

Este vorba despre Găgăuzia, țara turcilor din Republica Moldova. Această regiune se situează în sudul țării, la granița cu Ucraina. Fiind autonomă, regiunea se administrează singură. Autonomia țării este garantată de Constituția Republicii Moldova. Populația țării este de aproximativ 135.000 de oameni. Capitala este Comrat.

Originea lor este necunoscută

Originea exactă a găgăuzilor este necunoscută. Istoricii au diferite ipoteze. Unii spun că ei provin din turcii selgiucizi care s-au stabilit în Dobrogea alături de pecenegi, uzi și ciumani. Toate aceste popoare turcice au emigrat în Balcani în timpul conflictelor dintre triburile turcești.

Ei s-au convertit la creștinismul ortodox în Balcanii de Est, adică în Bulgaria de astăzi. După convertire, ei au primit denumirea de turci găgăuzi.

Au fost aduși de Imperiul Rus

Găgăuzii au ajuns în Moldova începând cu 1812. Ei au fost aduși din Bulgaria de către Imperiul Rus care tocmai ce învinsese Imperiul Otoman și pusese stăpânire pe Basarabia. Pe atunci, însă, ei nu aveau autonomie, ci erau conduși de forțe externe. Găgăuzii au fost sub stăpânirea Rusiei, României, Uniunii Sovietice și pe urmă a Moldovei.

Asta nu i-a făcut pe găgăuzi să-și piardă identitatea. Ideea unui stat autonom a apărut la sfârșitul secolului XX, în anii ‘80. În 1988, mai multe grupuri etnice din zonă au creat o mișcare cunoscută drept Oamenii Găgăuzi. După un an a avut loc prima adunare generală. Ei au cerut conducerii crearea unui teritoriu autonom în sudul Moldovei. Comrat urma să devină capitala.

Au încercat în repetate rânduri să devină autonomi

Mișcarea de separare s-a intensificat în 1989. Atunci, limba oficială a Moldovei devenise din nou româna. Ea a înlocuit limba rusă. O mare parte din populația multietnică din sudul Moldovei a fost neliniștită în legătură cu aceste schimbări. Pe scurt, ei nu aveau deloc încredere în guvernul din Chișinău. O altă îngrijorare era posibilitatea unirii Moldovei cu România, un lucru ce atunci părea foarte probabil. În august 1990, Comrat s-a declarat o republică autonomă. Guvernul nu a recunoscut, însă, acest lucru.

Găgăuzia s-a declarat din nou ca fiind independentă pe 19 august 1991. A urmat în septembrie și declarația de independență a Transnistriei, o altă regiune separatistă din Moldova despre care vom vorbi cu altă ocazie. Odată cu declararea independenței Moldovei de către Uniunea Sovietică din 27 august, 1991, guvernul a început să acorde mai multă atenție minorităților.

Au devenit autonomi în mod pașnic

În februarie 1994, președintele Mircea Snegur le-a promis autonomia găgăuzilor. Totuși, el se opunea ideii de independență a regiunii. De asemenea, nu se punea în discuție varianta ca Moldova să devină un stat federal format din Moldova, Găgăuzia și Transnistria. Pe 23 decembrie 1994 găgăuzii și-au primit autonomia în mod pașnic. Această zi a devenit o sărbătoare națională în Găgăuzia.

96% din populație este ortodoxă

Locuitorii din Găgăuzia sunt predominant găgăuzi. Printre minorități se numără bulgarii, moldovenii, rușii și ucrainenii. Principala religie a regiunii este ortodoxismul. Mai exact 96% din populație aparține de Biserica Ortodoxă.

În Găgăuzia există 55 de școli, un colegiu și o Universitate. Deși găgăuza este limba oficială a regiunii, limba de predare din școli este rusa. De asemenea, elevii mai învață română și engleză sau franceză.

Vinul este una dintre principalele surse de venit

Principala sursă de venit a țării este agricultura, în special viticultura, adică vița de vie. Găgăuzia exportă în mare parte vin, ulei de floarea soarelui, lână, piele și textile. Există 12 podgorii, adică „fabrici de vin” care produc anual 400.000 de tone de vin. De asemenea există două fabrici de ulei, două de covoare, una de carne și una de băuturi răcoritoare.

Din păcate, cultura găgăuzilor nu a supraviețuit de-a lungul timpului. Oamenii nu mai cântă cântece tradiționale iar hainele de odinioară mai sunt purtate doar la festivaluri folclorice. Nici ceremoniile tradiționale au rezistat de-a lungul timpului. Generațiile tinere nu sunt interesate de acestea, în curând fiind posibil ca ele să dispară de tot.

Curiozități despre Găgăuzia

Țara este extrem de săracă iar turiștii nu sunt deloc interesați de ea.
Limba găgăuză este pe cale de dispariție deoarece tinerii preferă să vorbească în rusă.

Sursă foto: wikipedia.org, tripadvisor.com, hiddeneurope.eu, dw.com, diegoherrera.es, tieranmeetstheworld.com

Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Ciad, țara cu același steag ca România