Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Surinam, cea mai mică țară din America de Sud. Haideți să aflăm mai multe despre această țară foarte bogată din punct de vedere etnic.
Surinam este cea mai mică țară din America de Sud. Ea se situează pe coasta nordică a continentului și este acoperită aproape în întregime de păduri tropicale.
Pe vremuri, Surinam a fost cunoscut drept Guyana Olandeză. Țările de Jos foloseau această țară drept o colonie destinată plantațiilor. Populația țării este de aproximativ 576.000 de locuitori, iar capitala țării este Paramaribo.
Frumoasa țară sud-americană se învecinează la est cu Guyana Franceză, la sud cu Brazilia și la vest cu Guyana. Climatul țării este tropical. Partea populată din nord, adică partea unde locuiesc aproape toți oamenii, are patru anotimpuri, două anotimpuri ploioase din decembrie până în februarie și din aprilie până în august și două anotimpuri uscate din februarie până în aprilie și din august până în decembrie.
Flora este cunoscută mai bine în zona de coastă deoarece restul țării este foarte greu de explorat. Doar în această zonă există peste 4.000 de specii diferite. Aproape 90% din țară este acoperită de păduri, ele fiind compuse din peste 1.000 de specii de copaci. Tot în cea mai mică țară din America de Sud se află și Rezervația Naturală Centrală din Surinam. Ea este una dintre cele mai mari zone protejate de păduri tropicale din lume. În anul 2000 ea a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.
Există peste 150 de specii de mamifere printre care maimuțe, porci sălbatici, căprioare, lamantine, jaguari, armadillo, leneși și furnicari. Tapirul este cel mai mare mamifer terestru. Printre reptile se numără caimanii, iguanele și boa constrictor. Este un mic rai pentru pasionații de natură.
Plajele din partea estică de coastă reprezintă zona de reproducere pentru țestoasele marine. Acestea sunt protejate de lege. Există și aproximativ 650 de specii de păsări. În apele din apropierea țărmului dar și în apele din interiorul țării se află peste 350 de specii de pești.
Istoria Surinamului începe cu foarte mult timp în urmă. Zona a fost locuită încă de acum 5.000 de ani. Numele de Surinam vine de la un grup Taino, un trib vorbitor de Arawak numit Surinen.
Țara a fost descoperită de europeni, adică mai exact de francezi, spanioli și englezi, în secolul al XVI-lea. Abia în secolul al XVII-lea, englezii și olandezii au pus bazele primelor colonii agricole de-a lungul râurilor țării. Olandezii au fost cei care au adus sclavi de origine africană pentru a cultiva cafea, cacao, trestie de zahăr și bumbac.
Sclavia a durat oficial până în anul 1863. Totuși, olandezii i-au „eliberat” pe sclavi abia după 10 ani. Adevărul este că ei au fost forțați în continuare să muncească pe un salariu de nimic.
În anul 1954, olandezii au plasat țara sub un sistem guvernamental limitat. Ei urmau să fie responsabil pe tot ce însemna apărarea țării și relațiile externe. Anul 1975 va rămâne mereu în memoria surinamezilor. Acesta a fost anul în care ei au primit independența. Clipele de fericire nu au durat, însă, foarte mult. În anul 1980, puterea a fost preluată printr-o lovitură de stat. Până în anul 1982 mai mulți cetățeni au fost uciși. A fost un haos în toată țara până la începutul anilor ’90. În prezent situația este mai stabilă. Există în continuare procese asupra uciderilor din anii ’80.
Populația din Surinam este una dintre cele mai diverse populații din America de Sud. Indienii și pakistanezii reprezintă cel mai mare grup etnic din țară, constituind 27% din populație. Aceștia sunt urmați de marooni, urmașii sclavilor de origine africană care au reușit să evadeze. Celelalte minorități sunt creolii, adică surinamezii de origine africană, javanezii, adică populația venită din Indonezia și multe altele.
Olandeza este limba oficială a Surinamului. Totuși, fiecare grup etnic își vorbește în continuare propria limbă. Cei mai mulți învață olandeza drept a doua limbă. Printre celelalte limbi vorbite se numără sranan și alte limbi creole, engleza, sarnami, care este de origine hindusă, javaneza, adică limba indoneziană și multe alte limbi nativ sud-americane.
Creștinismul este religia principală a țării. Ea a fost adusă în Suriname de coloniști. Aproape jumătate din populație este romano-catolică. 22% din populație aparține de religia hindu, majoritatea acestora venind din Asia de Sud. Cea de-a treia cea mai populară religie este islamul, 14% din populație aparținând de ea.
Economia din Surinam este dependentă de resurse naturale. Uleiul, aurul și bauxita sunt principalele resurse. În afară de acestea, Surinam este nevoită să importe multă hrană. Motivul este simplu: mai puțin de 1% din pământ este arabil.
Serviciul de sănătate este relativ bun în Surinam. Majoritatea bolilor tropicale au fost combătute cu succes. Aproape toată populația are asigurare medicală. Toate contractele de muncă sunt obligate să-i asigure pe cetățeni. Șomerii sau cei care lucrează „la negru” sunt nevoiți să obțină un certificat special de la guvern pentru a primi îngrijiri medicale.
Aproape 90% dintre copiii cu vârsta de sub 15 ani știu să citească. Sistemul educațional este modelat după cel olandez. Elevii sunt obligați să participe la cursuri măcar până la 12 ani iar educația este gratuită. Pe lângă școlile primare, Surinam mai are școli secundare, colegii, școli vocaționale și școli tehnice. Universitatea Anton de Kom din Surinam a fost fondată în anul 1968.
Viața culturală din Surinam este extrem de bogată. Pentru asta este responsabilă diversitatea cetățenilor. Este imposibil să nu ai o cultură bogată cu cetățeni din toate colțurile lumii. Oamenii de origine indoneziană sunt responsabili în mare parte de gamelan, adică de trupele muzicale. Surinamezii de origine indiană au dezvoltată o cultură pentru meșteșuguri. Materialele colorate, coșurile și sculptura în lemn sunt specialitățile lor.
Muzica surinameză este reprezentată de grupuri precum Fra Fra Bigband, o orchestră din Paramaribo care îmbină muzica tradițională cu cea din prezent. În ultimii ani, artiștii surinamezi au făcut tot mai multe colaborări cu artiști din Africa de Vest.
Una dintre cele mai mari festivități din Surinam este Anul Nou. În această perioadă, populația se strânge în districtul comercial al orașului pentru a privi cu uimire artificiile. În ultimii ani, magazinele s-au întrecut una pe alta în a oferi reprezentații de artificii cât mai spectaculoase.
Această festivitate începe la 10 dimineața și se termină în următoarea zi. De-a lungul zilei se râde, se dansează se ascultă muzică și se bea. Odată cu venirea nopții încep și petrecerile. La ora 11 noaptea cetățenii pleacă acasă pentru a aprinde pagras, adică materiale pirotehnice tradiționale. După ora 12, toți se întorc la petreceri și continuă să se distreze până la venirea zorilor.
Sursă foto: pixabay.com, onhisowntrip.com, agoda.com